Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Absolvenții, obligați să despăgubească statul

© Sputnik / Александр Кряжев / Trecere la banca de fotografiiStudenți, instituții superioare de învățământ
Studenți, instituții superioare de învățământ - Sputnik Moldova-România
Academia Română: "Absolvenții beneficiari de subvenții, obligați să lucreze în țară sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea", opinia publică e de acord - sondaj

BUCUREȘTI, 23 feb — Sputnik. Apariția celei de-a patra părți (volumul III partea 2) a "Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani", lucrare de mare amploare realizată de Academia Română, a prilejuit un val de reacții din partea presei, a unor studenți, dar mai ales din partea unor vectori de imagine care au transformat în ținte ale atacurilor diverse instituții fundamentale — astfel că, după Biserică, a venit rândul Academiei Române.

Așa cum v-a obișnuit, Sputnik a realizat o analiză detaliată, care prezintă contextul și diversele puncte de vedere. Pe scurt, criticile și atacurile vizează Proiectul "Școala și educația în viziunea Academiei Române — România Educată", elaborat sub coordonarea prof.univ.dr. Ionel Dumitrache, membru corespondent al AR. La pagina 35 apare următorul pasaj pe care îl reproducem integral, cu sublinierile noastre.

"În acest scop se impune crearea unui model de finanțare flexibil și transparent, care să promoveze performanțele, eficiența și inovarea în procesul formativ și cercetarea științifică, iar pe de altă parte să susțină corelarea autonomiei universităților cu guvernanța și responsabilitatea publică a acestora față de societate, față de student.

În același timp este necesară și regândirea sistemului de finanțare a studenților, astfel încât să fie bazat pe burse și credite, permițând în acest fel reevaluarea sistemului se subvenționare a sistemului de învățământ superior, cu o creștere semnificativă a contribuției private la finanțarea studiilor. Corelat cu această abordare va fi prevăzut un sistem transparent de susținere a studenților care provin din medii dezavantajate, inclusiv din mediul rural.

Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea ţării, credem că se impune ca orice absolvent de învățământ superior beneficiar al subvenţiei de la buget, să fie obligat să lucreze în ţară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenționate sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională."

Laitmotivul comentariilor este "legarea de glie a studenților" și raportarea la plățile pe care regimul Nicolae Ceaușescu le-a impus celor care depuneau cererea de plecare din țară. Într-adevăr, autorul introduce o ambiguitate amenințătoare prin exprimarea "obligat să lucreze", mai ales că sistemul de învățământ nu își poate permite așa ceva, pentru că nu poate garanta, nu poate oferi locuri de muncă — poate cu excepția celor din propriile unități de învățământ sau cercetare. Excepție sunt și cele cu sistem mixt de finanțare, dar atunci nu mai vorbim de subvenții de la buget, ci private, chestiune valabilă poate în viitor, fiindcă în prezent sunt mult prea puține asemenea cazuri. De asemenea, formula "un interval de timp egal cu durata studiilor" este iar ambiguă, fiindcă finanțarea poate fi doar pentru anumite studii, poate fi temporară, sau cum se calculează durata anului de studii?

De partea cealaltă, atacurile vehemente nu țin seama de referirea autorului la un "new deal", un model transparent pe baza de burse și credite, deci un sistem de finanțare privată, model pe care statul poate să îl preia într-o oarecare măsură — un "sistem transparent de susținere a studenților. De fapt, este sistemul din SUA sau Occident, prin care un student este subvenționat de o entitate privată, urmând ca, după absolvire, să fie "legat de glia" respectivului finanțator pe o perioadă contractuală. La fel se poate face și cu statul. În plus, referirea nu se face la toate cursurile, care sunt gratuite, deci subvenționate, prin statutul unității de învățământ, ci doar la studenții care primesc acele burse, acele subvenții pentru susținere, bazate pe un contract cu finanțatorul, în cazul acesta statul. Dar, revin la neclaritatea introdusă de autor — se poate angaja statul la un asemenea contract?

Interesant este că, în urmă cu 10 zile, DC News publica un material despre o propunere venită de la un "cititor", despre "un contract cu studentul de la buget". Cititorul pleca de la ideea că "nu este firesc să consumăm banii contribuabililor pentru pregătirea de medici, informaticieni, fizicieni etc, care ulterior să părăsească țara, să lucreze pentru alte societăți decât cea românească" și propunea o soluție asemănătoare cu a Academiei.

"Corect ar fi ca România să evalueze necesitățile proprii și să împartă (actualul) buget pe studenți, cu CONTRACT SCRIS. Ulterior acesta să fie obligat să lucreze unde îl trimite statul, sau să plătească cursurile plus o penalizare. Prin bunăvoința României, pot fi acordate facilități financiare (cote parțiale de buget) alături de firmele doritoare de personal pregătit, cu aceeași obligație! Absolvenții să lucreze în țară, pentru firmele respective. Dacă nu se întâmplă acest lucru, firmele vor fi obligate să restituie sprijinul financiar, plus penalități".

Jurnalistul Val Vâlcu a venit în sprijinul ideii cu opinia exprimată, în urmă cu doi ani, de Banca Mondială, conform căreia "scurgerea de creiere" către țările bogate "legitimează metodele prin care țările sărace încearcă să recupereze prejudiciul, fie solicitând compensații, fie obligându-i pe studenți să muncească o perioadă în țara de origine".

În baza propunerii cititorului dar și părerii Băncii Mondiale, DC News a realizat un sondaj care, la primele ore ale acestei dimineți (23 februarie) indica un scor de… 93% în favoarea recuperării prejudiciului de către stat! (menționăm că realizatorii sondajului din imagine nu l-au declarat finalizat, deci rezultatul este unul parțial, după circa 900 de voturi).

© Photo : Captură ecranSondaj
Sondaj - Sputnik Moldova-România
Sondaj

După cum se știe comentariile jurnaliștilor sunt vehemente împotriva proiectului Academiei, mergând de la convingerea Digi24 că "o astfel de cerință ar fi însă în mod sigur respinsă de către Comisia Europeană, care ar penaliza România socotind că este vorba de o încălcare a liberei circulații a forței de muncă" — și ajungând până la ironia insultătoare a lui Lucian Mândruță.

De remarcat este și declarația lui Vlad Cherecheş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, care a vorbit de "practici totalitare" și de "atitudine retrogradă". Absolvenții "sunt liberi în piaţa muncii globală să îşi aleagă orice loc de muncă doresc, unde se simt ei mai valorificați, piața muncii este liberă, ei se pot angaja oricând, oriunde fără să fie obligați să dea ceva înapoi statului", a declarat, pentru MEDIAFAX, Vlad Cherecheş, aflat, ca și mulți jurnaliști, în contradicție cu părerea generală — cel puțin cea relevată prin sondajul susmenționat.

Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала