Internaţional
Cele mai importante știri internaționale, breaking news, știri externe de ultimă oră, Europa, SUA, Rusia, NATO, UE, pe surse, analize și comentarii

În pragul războiului nuclear?

CC0 / Pixabay / Comfreak / A recent media report about Washington’s plans to upgrade nuclear bombs in Western Germany resulted in Russia expressing concern, but the United States denied allegations of violating the Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty (INF)
A recent media report about Washington’s plans to upgrade nuclear bombs in Western Germany resulted in Russia expressing concern, but the United States denied allegations of violating the Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty (INF) - Sputnik Moldova-România
Cu ocazia Zilei internaționale pentru eliminarea totală a armelor nucleare, ziarul rus Izvestia a publicat un articol despre situaţiile care, de-a lungul istoriei, au fost pe punctul de a duce la declanşarea unui războiului nuclear.

BUCUREŞTI, 28 sept — Sputnik. Prima rezoluție a ONU privind eliminarea armelor nucleare a apărut în 1946, când primele bombe nucleare au început să se înmulțească, scrie ziarul rus Izvestia.

De atunci, Adunarea Generală a ONU a ridicat în mod repetat problema dezarmării nucleare totale. Cu toate acestea, continuă să crească numărul deținătorilor de arme ucigașe.

Coreea de Nord

În ultimele decenii, chestiunea privind arsenalul nuclear al Coreei de Nord a revenit de mai multe ori pe agenda ONU. Dacă situația nu a degenerat încă într-un război real, războiul ameninţărilor dintre SUA și guvernul nord-coreean este în plină desfășurare.

Președintele SUA Donald Trump l-a numit pe Kim Jong-un „nebun" și i-a promis „o experiență fără precedent". În acelaşi timp, ministrul nord-coreean Ri Yong-ho a declarat că rachetele Coreei de Nord ar putea „ajunge inevitabil pe întreg teritoriul SUA".

Erori ale computerului

De la sfârșitul anilor ‘70, lumea a fost de cel puțin patru ori în pragul războiului nuclear din cauza unor erori ale computerului. În noiembrie 1979, trei posturi de comandă din SUA au primit mesaje care le informau despre un atac nuclear al URSS. Dar când au fost verificate sateliții și radarele, au constatat că nu avusese loc niciun atac.

Alerta se declanşase după ce computerul pentru supravegherea operațională descărcase din greşeală un program de antrenament care imita un atac de proporţii cu rachete.

Un nou incident a avut loc un an mai târziu: sistemul afișase un număr diferit de focoase lansate, pe mai multe computere, din pricina unei defecțiuni a circuitelor electronice.

De asemenea, în noaptea dintre 25 şi 26 septembrie 1983, ofițerul sovietic Stanislav Petrov și-a preluat funcția la postul de comandă Serpukhov-15, aflat la 100 km de Moscova. Baza primise rapoarte despre faptul că o rachetă fusese lansată de pe teritoriul SUA către URSS. Autoritățile sovietice au avut la dispoziţie mai puțin de 30 de minute — timpul necesar ca focosul american să-și atingă ţinta. În acest timp, Stanislav Petrov a analizat situația și a raportat o eroare la computer. Nu se petrecuse niciun atac: senzorii satelitului au „confundat" razele soarelui reflectate de nori cu o lansare de rachete americane.

Valiza nucleară a lui Boris Elțîn

Un alt incident a avut loc în 1995. La acea vreme, Războiul Rece se încheiase și puțini mai credeau în posibilitatea reizbucnirii unui conflict nuclear. Dar în dimineața zilei de 25 ianuarie, radarele ruse au înregistrat lansarea unei rachete din Norvegia. La prima vedere, nu părea nimic alarmant. Dar traiectoria acesteia a coincis cu traiectoria posibilă a unei rachete americane Trident D-5.

Președintele de atunci al Rusiei Boris Elțîn a folosit pentru prima dată valiza nucleară pentru a-i contacta pe consilierii militari, pe care i-a anunțat a doua zi. Dar racheta norvegiană nu a reprezentat o amenințare pentru Rusia și a fost lansată în scopuri pur științifice — pentru studierea unei aurore boreale.

Doamna de fier şi „Ziua ispăşirii"

Pe 6 octombrie 1973, armatele egipteană și siriană au atacat Israelul, în timp ce țara sărbătorea Yom Kippur („Ziua ispăşirii"). Israelul nu era pregătit pentru atac. Doamna de fier a Israelului, prim-ministrul Golda Meir, a preluat controlul asupra situaţiei.

Potrivit relatărilor, autoritățile deţineau între 13 şi 18 bombe nucleare. În încercarea de a răsturna cursul războiului, Meir a autorizat folosirea armelor nucleare pentru lovirea inamicului. Totuşi, forțele israeliene au reușit, în final, să creeze o breşă în pozițiile adversarului şi să inverseze situaţia, pentru a nu recurge la armele nucleare.

Criza rachetelor cubaneze

Un scenariu post-apocaliptic fusese pe punctul de a se materializa în anii ‘60, când riscul declanşării unui război nuclear a fost foarte mare. În iunie 1962, la cererea guvernului cubanez, forțele și armele nucleare ale URSS au fost instalate pe insulă. Americanii au reacționat imediat: mai mult de 180 de nave de război au fost trimise în Marea Caraibelor, iar forțele aeriene au fost puse în alertă.

Potrivit rapoartelor, președintele american John Kennedy era pe punctul de a declanşa un război, dar în ziua următoare s-au purtat negocieri între SUA și URSS, cu participarea reprezentanților Cubei și a Secretarului General al ONU. Guvernul sovietic a acceptat, în cele din urmă, să părăsească insula în schimbul respectării imunității teritoriale a Cubei și retragerii rachetelor americane de pe teritoriile Turciei și Italiei.

Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала