Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Situaţie gravă! „S-ar putea să nu mai localizăm seismele!"

© AFP 2021 / Christian MirandaСейсмологи за работой, фото из архива
Сейсмологи за работой, фото из архива - Sputnik Moldova-România
Motivul este reprezentat de lipsa fondurilor necesare susţinerii funcţionării reţelelor de observare seismologice. De când nu s-au mai alocat bani

BUCUREŞTI, 27 apr — Sputnik, Georgiana Arsene. Activitatea Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului este grav afectată de absenţa fondurilor care sunt necesare pentru ca reţelele de observare seismologice să funcţioneze. Surse din cadrul instituţiei au precizat că nu s-au mai alocat bani din luna decembrie a anului trecut.

Сейсмограф - Sputnik Moldova-România
Societate
Gheorghe Mărmureanu - reacție promtă după puternicul cutremur din România

Aceleaşi surse au precizat că directorul, directorul general, dar şi contabila, au fost la ministru, unde s-a dat dispoziție să se plătească, dar nu s-a plătit nimic.

„Reţeaua acoperă toată ţara, avem la Vrâncioaia, la Ploştina, la Muntele Roşu, la Carcaliu, la Târguşor, în Oltenia, în depresiunea Haţeg, la Deva, în Munţii Apuseni, în nord în Maramureş, Crişana", au precizat acelaşi surse, potrivit Mediafax

Situaţia este extrem de dificilă pentru că lipsa unui buget privind cheltuielile de funcţionare ar putea să pună institutul în imposibilitatea de a mai colecta date, dar şi de a stabili zonele de producere a unor seisme ori intensitatea lor.

Mai mult, România ar putea fi exclusă de la masa marilor institute din lume cu care INFP face, acum, schimb de informaţii şi interpretări de date.
Reprezentanţii institutului au precizat că subfinanţarea înseamnă că, în momentul în care se strică ceva, nu sunt bani pentru reparaţii, iar dacă se strică reţeaua, nu vor mai putea furniza date corecte.

„Dacă nu avem bani, reţeaua poate ajunge în situaţia de a nu mai funcţiona, nu mai putem localiza cutremurele, nu mai putem face studiu de sursă seismică, nu mai putem raporta pe plan internaţional pentru că suntem membri în diverse societăţi şi asociaţii de seismologie unde se contorizează cutremurele la nivel global, Europa, Mediterana şi mările învecinate", au explicat sursele citate.

Cutremur în Italia, 22 august 2017 - Sputnik Moldova-România
Marele Cutremur - șeful seismologilor a pornit cronometrul: cât mai avem?

În total, Institutul are 110 angajaţi în toată ţara, oameni care sunt membri ai Tratatului pentru Combaterea Experienţelor şi Exploziilor Nucleare. Instituţia are contract cu Air Force Technical Application Center pentru monitorizarea activităţii seismice naturale şi artificiale.

„Este adevărat că ei finanţează 99,9%, dar şi noi trebuie să finanţăm ceva. Avem reţea de monitorizare a frecvenţelor foarte joase, avem reţea de staţii GPS, suntem membri în diverse asociaţii în care oferim şi primim date. S-a ajuns să începem să nu ne mai luăm bonurile de masă, se renunţă la ele pentru a acoperi salariile. Ce facem mai departe nu ştiu care va fi pasul doi", au mai spus sursele INFP.

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului se află, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1947 din 10.11.2004, în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale.

Chiar dacă finanţarea poate fi făcută şi din surse proprii, nemulţumirea se referă la suma alocată din bugetul de stat pentru funcţionarea instituţiei. Potrivit unor documente publice, în anul 2016, INFP a primit 230.000 de lei de la bugetul de stat.

Ministrul Cercetării şi Inovării, Nicolae Brunete, a precizat că fondurile alocate institutului sunt gestionate de directorii din cadrul instituţiei şi a precizat că planurile de investiţii şi banii alocaţi nu trebuie să le creeze probleme.

Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала