Economie
Știri de ultimă oră din economia României, Moldovei, europeană și internațională, relații economice dintre SUA, UE, Rusia, comerț extern, relații și schimburi economice, bani și valută, monede străine, EURO, Dolar, bani

UE nu se poate pune de acord cum să lupte împotriva crizei

Miniştrii de finanţe din statele UE nu au reușit să ajungă la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19

BRUXELLES, 8 apr - Sputnik, Daniela Porovăț. Discuțiile dintre miniștrii de finanțe din țările UE, începute ieri la Burxelles, s-au prelungit în noaptea de marţi spre miercuri fără rezultat. Conflictul dintre statele din nordul continentului şi cele din sud pare de de nerezolvat, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune (aşa numitele coronabonduri).

Штаб-квартира Европейской комиссии в Брюсселе, Бельгия - Sputnik Moldova-România
Internaţional
UE va aloca partenerilor săi 15 miliarde de euro pentru combaterea COVID-19

Discuțiile s-au desfășurat cu multe ore de întrerupere în timpul cărora au avut loc numeroase discuţii în format restrâns în încercarea de a se ieşi din impas.

Reuniunea reprezintă un test decisiv pentru unitatea celor 27 de state membre, UE fiind deja criticată pentru lipsa sa de solidaritate și după eşecul summitului şefilor de stat şi de guvern consacrat crizei, care a avut loc pe 26 martie. Dar reuniunea miniștrilor de finanțe ai UE s-a terminat fără rezolvarea disensiunilor, la fel ca și summit-ul liderilor țărilor europene.

Răspunsul european la pandemie urmează să se orienteze pe trei axe principale: până la 240 de miliarde de euro de împrumuturi din fondurile de rezervă ale zonei euro, un fond de garanţii pentru companii şi sprijin pentru şomajul parţial.

Dar ţările cele mai afectate de pandemie, în special Italia, continuă să solicite, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni denumite deseori coronabonduri sau eurobonduri, destinat relansării economiei după încheierea crizei.

Printre aceste ţări se numără şi Spania, Franţa, Grecia, Malta, Luxemburg şi Irlanda.

"Eurobondurile reprezintă un răspuns serios şi adaptat", a insistat acum două zile premierul italian Giuseppe Conte, a cărui ţară este cea mai afectată de pandemia COVID-19.

Statele din nordul Europei, în special Germania şi Olanda, s-au opus Italiei, susţinută de Spania, ceea ce a determinant eşecul summitului din 26 martie.

Отражение флага Евросоюза в окне одного из зданий в Брюсселе. - Sputnik Moldova-România
Internaţional
UE intervine în favoarea IMM-urilor

Mutualizarea datoriei (împărţirea poverii financiare) reprezintă o linie roşie pentru Berlin şi Haga, care refuză să se angajeze într-un împrumut comun cu statele sudice foarte îndatorate şi a căror gestiune o consideră laxă.

În tabăra Germaniei şi Olandei se mai află Danemarca, Austria, Suedia şi statele baltice.

Chiar înainte de începerea reuniunii de ieri, preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a făcut apel la miniştrii "să îşi asume un angajament clar în favoarea unui plan de relansare coordonat şi de mare anvergură", fără a menţiona soluţia unei datorii comune.

Franța propune o soluție de compromis

Franţa speră să aibă succes cu oferta sa de compromis, ce propune crearea unui "fond de relansare" care să permită emiterea unei datorii comune pentru statele membre, dar care să se limiteze la serviciile publice esenţiale precum sănătatea sau ramurile industriale ameninţate. Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire doreşte ca această opţiune să fie menţionate în concluziile reuniunii.

Флаг Евросоюза напротив здания европарламента в Брюсселе - Sputnik Moldova-România
Expert: Ce se va întâmpla cu UE după pandemie

Mai degrabă decât să discute despre o datorie comună ipotetică, ţările nordice preferă pentru moment să se concentreze asupra instrumentelor deja existente pentru contracararea şocului economic, în special Mecanismul European de Stabilitate (MES) creat în 2012, ca urmare a crizei datoriilor din zona euro.

Mecanismul ar putea acorda împrumuturi statelor aflate în dificultate care să meargă până la 2% din PIB, adică până la 240 de miliarde de euro pentru întreaga zonă euro, cu contrapărţi mai limitate decât de obicei.

Italia, care respinge cea mai mică condiţionalitate în acordarea acestor împrumuturi, consideră că acest fond nu este potrivit. Premierul Conte s-a exprimat tranşant pe acest subiect "MES nu, eurobond da".

Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) ar urma să se implice printr-un fond de garanţii paneuropean, în valoare de 25 de miliarde de euro, care ar permite mobilizarea până la 200 de miliarde de euro suplimentari pentru companii.

Miniştrii europeni de finanţe urmează să valideze proiectul Comisiei Europene vizând crearea unui instrument care să garanteze, cu până la 100 de miliarde de euro, planurile naţionale privind şomajul parţial.

Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE.

Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала