EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

Vizita lui Borrell ca spionaj prin luptă

© Пресс-служба МИД РФ / Trecere la banca de fotografiiВстреча главы МИД РФ С. Лаврова и верховного представителя ЕС Ж. Борреля
Встреча главы МИД РФ С. Лаврова и верховного представителя ЕС Ж. Борреля - Sputnik Moldova-România, 1920, 12.02.2021
Vizita aparent obișnuită în Rusia a șefului diplomației europene Josep Borrell s-a transformat într-o serie de scandaluri.

Editorial realizat de Pavel Danilin

Februarie s-a dovedit a fi fierbinte pentru Europa. Bruxelles-ul nu poate nicidecum decide cum să trateze Rusia, la Berlin se discută despre ceea ce este mai important pentru ei: mândria națională, gazul rusesc, fantoma lui Navalnîi sau o frumoasă "deviere" în fața președintelui american. În acest context, vizita aparent obișnuită în Rusia a șefului diplomației europene Josep Borrell (nu cel mai important și nu cel mai popular oficial al UE) s-a transformat într-o serie de scandaluri.

Встреча глав МИД РФ, Ирана и Турции - Sputnik Moldova-România, 1920, 12.02.2021
Rusia
Lavrov a numit condițiile de cooperare cu Uniunea Europeană

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, care a făcut o vizită la Moscova săptămâna trecută, a emis o serie de declarații neplăcute la întoarcere. Deci, el a promis că va iniția noi sancțiuni împotriva Rusiei și această problemă va fi ridicată de el deja la ședința Consiliului miniștrilor de Externe al UE din 22 februarie. Apoi, ținând un discurs în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European, Borrell a declarat că Rusia "nu a fost la înălțimea așteptărilor" și "nu a devenit o democrație modernă". Principalul motiv al nemulțumirii birocratului european, după cum a reieșit din remarcile sale pline de resentimente, constă în faptul că nu i s-a permis să se întâlnească cu Alexei Navalnîi, condamnat pentru fraudă, și acesta din urmă nici nu a fost eliberat, așa cum a vrut bătrânul spaniol.

Kremlinul a reacționat la aceste declarații imediat și destul de dur. "Potrivit informațiilor pe care le avem, negocierile de la Moscova au fost mult mai substanțiale decât o singură temă, care a fost menționată", a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui, Dmitrii Peskov, comentând remarcile lui Borrell.

De ce Borrell a făcut astfel de declarații neprietenoase este clar. Vizita sa poate fi pe bună dreptate numită nereușită și chiar dezastruoasă. Încercarea de a juca pe nervii Moscovei, folosind situația cu Navalnîi, a eșuat. Conducerea rusă nu a încercat să se adapteze sub oficialii europeni sau să pretindă că nu există probleme în relațiile dintre Rusia și UE. Totul a fost extrem de franc: ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a spus direct ambasadorului diplomației europene că UE este un partener nefiabil. Drept răspuns, au început declarațiile rituale conform cărora UE "va sprijini echipa lui Navalnîi" și alte chestii similare.

La întoarcere, pe Borrell l-au întâmpinat neamabil din toate părțile. Pe de o parte, radicalii care au organizat în Parlamentul European o obstrucție șefului birocrației europene au fost nemulțumiți de el. Lor li s-a părut că reprezentantul UE a lucrat ca un "covoraș pentru labele ursului moscovit". Pe de altă parte, și politicienii europeni serioși, obosiți de retorica confruntativă cu Rusia, erau nemulțumiți de el. Aici ar trebui să cităm ca exemple afirmațiile lipsite de ambiguitate ale lui Gerhard Schröder, Frank-Walter Steinmeier și Heiko Maas. Toți au declarat că ciudata dorință de a mânia Moscova ar putea duce la o catastrofă geopolitică.

Politica, după cum se știe, este o continuare a economiei. Anume în acest context ar trebui examinată vizita lui Borrell la Moscova. La fel ca și cazul Navalnîi, vizita oficialului european este esența continuării conflictului internațional din jurul "Nord Stream – 2".

Permiteți-mi să vă reamintesc pe scurt: "Nord Stream – 2" este o conductă de gaz magistrală, aflată în construcție, care începe din Rusia și continuă până în Germania prin Marea Baltică. Are o lungime de 1234 km (2468 km de-a lungul celor două linii). Este o extensie a conductei de gaz "Nord Stream". Conducta trece prin zonele economice exclusive și apele teritoriale ale cinci țări: Germania, Danemarca, Rusia, Finlanda și Suedia. Lungimea conductei pentru secțiunea rusă este de 118 kilometri, pentru cea finlandeză – 374, pentru cea suedeză – 510 kilometri, pentru cea daneză – 147 kilometri, iar pentru secțiunea germană - 85 kilometri.

Дмитрий Песков, фото из архива - Sputnik Moldova-România, 1920, 12.02.2021
Rusia
Peskov: Declarațiile lui Lavrov despre UE - denaturate, Rusia dorește relații bune cu UE

Au încercat să împiedice realizarea proiectul în repetate rânduri, dar acum el a intrat în faza finală de implementare. Și celor de peste ocean nu prea le-a plăcut acest lucru. Într-atât de mult încât, în decembrie 2019, Comitetul pentru Servicii Armate al Senatului SUA a publicat un proiect de buget militar pentru anul 2020, care prevedea sancțiuni la adresa energiei rusești. Și principala țintă a devenit anume "Nord Stream – 2". De asemenea, au fost sancționate și navele străine care instalau o parte a gazoductului rus.

Poziția Statelor Unite nu a fost susținută pe scară largă în Europa. Mai ales de principala țară interesată de gazul rusesc – Germania. Deja la 11 ianuarie 2020, imediat după introducerea sancțiunilor americane, la o conferință de presă comună la Moscova, în urma negocierilor cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că "Berlinul respinge sancțiunile împotriva "Nord Stream – 2" și consideră proiectul "comercial" și "corect". De asemenea, Merkel a declarat că proiectul "trebuie finalizat".

Germanii sunt perfect conștienți de faptul că presiunea din partea americanilor și cererea lor de a se alătura sancțiunilor antiruse împotriva "Nord Stream – 2" este doar o parte a luptei de concurență, purtată, totuși, prin mijloace non-economice. SUA nu ar fi împotrivă să scoată gazul rusesc de pe piața europeană și să-și furnizeze propriul gaz natural lichefiat acolo. Nimeni nu ascunde faptul că acesta va fi mai scump, dar în schimb, potrivit ideologilor acestei întreprinderi, Europa va fi scutită de "șantajul gazelor" din partea Kremlinului. În același timp, americanii vor acționa ca "apărători ai valorilor democratice" în Rusia însăși. Cu toate acestea, este complet de neînțeles despre ce fel de șantaj vorbesc Statele Unite, întrucât "Gazprom" își îndeplinește obligațiile față de partenerii săi occidentali fără niciun reproș: în timp util, în conformitate cu toate legile și regulile economiei de piață.

În 2020, poziția părții germane nu a suferit schimbări semnificative, în ciuda numeroaselor eforturi ale "partenerilor" de peste ocean de a exercita presiune asupra Berlinului. Înalții oficiali germani au subliniat în repetate rânduri că acest proiect comun privind gazele naturale este economic și că Europa nu intenționează să amestece aici politica. Dar începând cu toamna anului 2020, atacurile asupra Rusiei au devenit mult mai violente. În afară de amenințarea cu sancțiuni, artileria grea a intrat în acțiune, unul dintre obuzele acestui război nedeclarat fiind cazul Navalnîi. Un alt obuz – vizita lui Borrel la Moscova.

Această vizită ar trebui văzută în contextul general al eforturilor SUA de a limita capacitățile Rusiei și de a crea obstacole în calea dezvoltării acesteia. În Europa, există o parte destul de mare și destul de importantă a politicienilor care acționează ca lobbyiști pentru interesele americane. Printre aceștia există unii care sunt dispuși să "îndoaie" Rusia, să o oblige să facă concesii – în orice fel. Povestea lui Alexei Navalnîi li s-a părut acestora un pretext convenabil pentru a exercita presiune.

Răspunsul la o astfel de sondare obraznică și dechisă a fost dat instantaneu și fără echivoc. Tot ce i se întâmplă lui Navalnîi este o afacere pur internă a Rusiei, iar presiunea în acest sens, Moscova o consideră inacceptabilă. Și, în general – ce legătură au contractele de gaze naturale cu acesta? Apropo, diplomații dvs. au început să-și permită prea multe, domnule Borrell. Nu ați dori să aflați în timpul vizitei dvs. că trei reprezentanți străini din Germania, Polonia și Suedia au fost declarați persoane non grata? Deci: vom continua să ne jucăm în jocuri sau totuși vom vorbi serios?

Министр иностранных дел России Сергей Лавров во время пресс-конференции по итогам встречи с министром иностранных дел Греции Никосом Дендиасом - Sputnik Moldova-România, 1920, 08.02.2021
Rusia
Lavrov a explicat condițiile normalizării relațiilor cu UE

Oficialul european s-a dovedit a fi nepregătit pentru o conversație serioasă.

Cu toate acestea, vizita lui Borrell a confirmat validitatea zicalei "câinele latră, rulota merge mai departe". Recent, au devenit cunoscuți termenii de finalizare a secțiunii daneze a conductei de gaz. Informațiile corespunzătoare sunt incluse în notificarea adresată navigatorilor, publicată pe site-ul Autorității maritime daneze. Construcția conductei de gaz "Nord Stream – 2" în apele daneze, care a început în ianuarie, ar trebui să se încheie în luna aprilie a acestui an. Iar în Bundestag, ministrul german de Externe, Heiko Maas, le-a explicat unor deputați deosebit de zeloși că poți spune lucruri urâte despre Rusia cât vrei, dar refuzul geostrategic de a construi o conductă de gaz va fi un dezastru, de care vor profita concurenții Germaniei: "Există țări care cer de la noi să oprim construcția, în timp ce ele însele cresc importurile de petrol din Rusia", a subliniat el. Vice-cancelarul german Olaf Scholz și cancelarul austriac Sebastian Kurz și-au exprimat încrederea că proiectul va fi implementat.

Astfel, vizita lui Borrell nu a declanșat un nou val de rusofobie în Uniunea Europeană. Dar nu trebuie de relaxat – a fost doar spionaj prin luptă. Aceștia vor încerca să acuze Moscova de toate păcatele deja la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE din 22 februarie și apoi vor consolida acordurile la care au ajuns la summitul din martie. Și doar o poziție consecventă și rigidă a Kremlinului va permite "partenerilor" occidentali să ia în serios amenințarea pe deplin reală, despre care îi avertizează mai mulți politicieni germani: o degradare ulterioară a relațiilor dintre Est și Vest ar putea schimba peisajul geopolitic și ar putea afecta Europa în ansamblu. La urma urmei, relațiile Rusiei cu țările europene nu au fost la un nivel atât de scăzut de mult timp. Mai sus decât înainte de Rapallo în 1922, dar mai jos decât după Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa din 1975.

Problema constă, în mod substanțial, în faptul că nimeni nu poate anula economia și geografia, nici măcar oficialii de la Bruxelles. Rusia și Europa vor fi întotdeauna vecine și, prin urmare, contactele economice nu pot fi pur și simplu întrerupte – acest lucru nu s-a făcut nici măcar în anii celei mai dure confruntări dintre vecini în epoca Războiului Rece. Politica afectează legăturile economice, dar o politică infantilă bazată pe principiul "îmi fac probleme mie însumi prin încercarea de a pedepsi pe altcineva" de obicei nu este caracteristică statelor și politicienilor serioși. În ceea ce privește dorința de a "îndoi" Rusia în legătură cu subiectul misterioasei povești cu Navalnîi, cu siguranță nu vor reuși să "cumpere atât de ieftin" Rusia, ceea ce a și demonstrat Moscova.

Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала