EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

Martirul Unirii, Mihai Viteazul, și legăturile sale cu Rusia

© Domeniu publicMihai Viteazul
Mihai Viteazul - Sputnik Moldova-România, 1920, 27.05.2021
De Ziua Națională a Martirului și Înfăptuitorului Primei Uniri scoatem în evidență viziunea complexă a acestui nobil cu probabilă descendență imperială: Mihai Viteazul și viziunea relației cu Moscova, prin ortodoxie

BUCUREȘTI, 27 mai – Sputnik. Cu o ultimă zvâcnire de patriotism, Parlamentul României, cu majoritate PSD (varianta veche), a votat ca ziua de 27 mai să fie omagiat martirul şi eroul naţiunii române, Mihai Viteazul.

Драгош Думитриу - Sputnik Moldova-România, 1920, 21.02.2017
EDITORIALIST
Mihail I Romanov - binefăcător al credinței românești

”Se declară un martir şi erou al naţiunii române Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domn al Moldovei şi Principe al Transilvaniei, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea primei Uniri a poporului român, pentru curajul şi sacrificiul său”, se arată în textul de lege adoptat în 2020.

Totodată, se precizează că vor avea loc ”ceremoniile anuale în data de 27 mai şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi străinătate prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific”.

Propunerea a fost inițiată de parlamentari PSD și PNL.

Marele voievod a fost un vizionar, un om cu o vastă și complexă pregătire – datorată probabil ascendenței sale misterioase. Fiu al Tudorei din Târgul de Floci s-a spus că ar fi fiul domnitorului Pătrașcu cel Bun – fapt negat însă chiar de Mihai în fața curții voivodului Mihnea Turcitul. În afară de asta, faptul că ar fi fost conceput de Pătrașcu în ultimul an de viață, când starea de sănătate era precară, pare greu de accptat.

De pregătirea și educația lui Mihai se ocupă unchiul său, Iane Cantacuzino, nobil din familia imperială bizantină a Cantacuzinilor, fost înalt dregător la Constantinopol și ban al Craiovei. De fapt, se bănuiește chiar că Iane Cantacuzino ar fi fost, de fapt, tatăl lui Mihai.

Alături de Iane Cantacuzino, tinerețea lui Mihai este dedicată negustoriei, el devenind, prin muncă și abilitate, unul dintre cei mai bogați oameni din Țara Romanescă. Dar, visele celor doi merg mai departe, iar soarta bogatului tânăr negustor acea să se schimbe, el ajungând una dintre cele mai importante figuri ale istoriei naționale – dar și unul dintre puținii domnitori români care au marcat istoria Europei.

Iar această zi de 27 mai aduce aminte de marea sa operă, acel moment din anul de grație 1600 când Mihai devine Domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei.

În această Zi Națională care îi este dedicată ar trebui amintit cum Mihai Viteazu, domnitor și diplomat vizionar, a gândit o alianță cu noua putere a Răsăritului – Rusia, cnezatul și apoi țaratul Moscovei.

Un studiu interesant l-a publicat istoricul Ionuț Țene, care arată cum Mihai Viteazul a inițiat o alianță cu Moscova ”pentru apărarea dreptei credințe în fața islamului și a contrareformei catolice”.

”Mihai Viteazul realizează că fără o alianță cu țarul rus va rămâne singur în fața prozelitismului catolic și a ofensivei turcești”, scrie istoricul, amintind că Mihai avea o ”relație specială cu voievodul Kievului și se sprijinea pe luptătorii cazaci în luptele sale”.

Ionuț Țene îl citează pe Giovanni De'Marini Poli care, într-o scrisoare a către împăratul  Rudolf al II-lea din 31 ianuarie 1598 scrie de relațiile dintre Mihai şi cneazul Vasile, ”palatinul Rusiei”.

”Astfel Mihai a chemat la el pe cazacii care erau în Transilvania şi a trimis după alţii în Polonia la cneazul Vasile, palatinul Rusiei, cu care are bună înţelegere pentru aceşti cazaci şi pentru toate celelalte de trebuinţă şi a mai pus să-i ademenească pe cazacii din garda lui Ieremia Voievodul, care s-au şi hărţuit în Moldova cu moldovenii şi au trecut cu anasîna prin Moldova cu toată împotrivirea lui Ieremia Voievodul… şi aşadar Mihail Voievodul aşteaptă un număr de cazaci de aceştia prin mijlocirea cneazului Vasile Palatinul, pe care îi ţine pe toţi cu leafă, pe lângă darurile în bani pe care le trimite când pune să-i cheme”.

Mihai Viteazul - Sputnik Moldova-România, 1920, 19.06.2018
EDITORIALIST
Mihai Viteazul și tratatul secret cu țarul rus pentru apărarea ortodoxiei europene!

Istoricul arată că relația cu voievodul Kievului se datora „afinităților religioase ortodoxe”, iar Kievul se opunea cancelarului polonez catolic, Zamoyski.

Pe de altă parte, Mihai Viteazul l-a trimis pe episcopul Luca al Buzăului la Moscova, pentru a se întâlni cu țarul Feodor, fiul lui Ivan cel Groznic.

Scopul era de a primi sprijin financiar și militar ”în vederea refacerii oastei și bisericilor ortodoxe distruse de turci în Țara Românească”.

În acest sens, Luca al Buzăului încheie un acord verbal cu țarul Rusiei în iulie 1597 și se întorcea de la Moscova ”cu mari daruri, 200 de galbeni, cinci perechi de blănuri de samur și de vulpe neagră și o scrisoare care amintea de un tratat secret”.

Din scrisoare reiese că tratatul era politic și bisericesc, scrie Ionuț Țene, citând: ”Și tu, Mihaile voevod, să fii sub înalta noastră mână și să fi păstrat în grația noastră imperială și în viitor măria noastră imperială vrem să ne ținem sub protecția noastră imperială și să te păzim și să te apărăm de toți dușmanii tăi fără excepție”.

Istoricul arată și satisfacția lui Mihai Viteazu pentru această reușită diplomatică: ”Reîntors acasă episcopul Luca primește de la Mihai recompensă pentru serviciile aduse sate și vecini în valoare de 145.000 aspri”.

”Despre acest tratat secret care asigura protecție lui Mihai Viteazul în lupta sa de apărător al ortodoxiei ar trebui să se cerceteze arhivele de la Moscova pentru a se identifica noi dovezi și răspunsuri despre complicata geopolitică a epocii”, scrie Ionuț Țene.

***

O altă legătură între Mihai Viteazu și Rusia se referă la ctitoria domnitorului Unirii, Mihai Viteazul - o biserică (și mănăstire) ridicată de marele voievod în 1595 la Brăila, după ce a eliberat cetatea de sub stăpânirea turcilor.

Academicianul Constantin C. Giurescu consemnează: ”O jumătate de secol mai târziu, la 2 noiembrie 1644 locuitorii orașului doreau să reclădească lăcașul ajuns în stare rea, sau chiar dărâmat de turci, după moartea Viteazului”.

În aceste condiții, mitropolitul Meletie al Proilaviei se decide să ceară ajutor țarului Mihail Romanov, fondatorul dinastiei imperiale a Romanovilor, și pleacă la Moscova ducând scrisori din partea domnitorului Matei Basarab, a Patriarhului Partenie, dar și a fraților călugări ce slujeau la ctitoria Viteazului, mânăstirea Sfântul Nicolae.

Prin scrisoarea din 15 noiembrie 1644, scrisă de frații de la mânăstirea Sf. Nicolae din Brăila, mitropolitul îl înștiința pe țar de greutățile preoților și credincioșii brăileni din cauza turcilor care au ars biserica voievodului Mihail și ”mitropolia cea mică pe care am avut-o pentru credința neamului creștinesc…„.

”Brăilenii îl rugau pe țar să-i ajute să reconstruiască bisericile arse", scrie Mădălina-Catrinel Banciu în "Brăila de altădată”,   menționând că, ”la 28 martie 1645, țarul acordă mitropolitului Meletie ajutorul cerut”.

Iată deci cum viziunea lui Mihai Viteazu – și, oarecum, soarta sa, a avut legături și cu Rusia, pe care mare voievod al Unirii a privit-o ca pe un aliat pentru planurile sale grandioase.

În plus, educația – și, probabil, ascendența – sa imperială bizantină îl aduceau aproape de Moscova, urmașii genialului cneaz Ivan al III-lea cel Mare căutând mereu legături din zona Romei Răsăritului. 

Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала