Economie
Știri de ultimă oră din economia României, Moldovei, europeană și internațională, relații economice dintre SUA, UE, Rusia, comerț extern, relații și schimburi economice, bani și valută, monede străine, EURO, Dolar, bani

Combinat construit de Ceaușescu în Ucraina, vândut de USR

© AFP 2021 / GERARD FOUETNicolae Ceaucescu
Nicolae Ceaucescu - Sputnik Moldova-România, 1920, 17.06.2021
Memorandumul care permite valorificarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina cu toate drepturile şi obligaţiile aferente a fost aprobat de Guvern. Anunțul a fost făcut de Minsiterul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
BUCUREȘTI, 17 iun – Sputnik. Combinatul Krivoi Rog din Ucraina nu mai funcționează deloc de mai bine de două decenii.
Электрометаллургический завод  - Sputnik Moldova-România, 1920, 03.03.2020
În timp ce dăm bani NATO și SUA, ultima uzină MÂNDRIE va fi demolată – interes imobiliar
Pentru construcția sa, România a plătit aproximativ un miliard de dolari și a primit doar 0,53% din cantitatea de peleți pe care trebuia să o primească.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului anunţă că Guvernul a aprobat Memorandumul privind identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile şi obligaţiile aferente. ”Actul, întocmit de Ministerul Economiei mai indică amendarea cadrului legislativ privind Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente”, precizează MEAT, potrivit stiripesurse.ro.
Una din prevederi se referă la abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului și asigurarea resurselor de finanțare necesare.
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, spune că acest combinat reprezintă o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat și amintește că a fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state socialiste în anul 1986.
”România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile - echivalentul a aproape1 miliard de dolari - pentru construcţie. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul român ar fi trebuit să primească circa 30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159.000 de tone. Adică 0,53% din cât trebuia să primească”, spune Năsui.
Ministrul a subliniat că de 22 de ani acest combinat nu mai funcționează deloc și că restul statelor cu care România era în asociere și-au marcat pierderea și au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuție națională.
Ministrul Economiei spune, însă, că statul român a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest ”maldăr de fier din care se fură anual, cam orice”.
Explozie - Sputnik Moldova-România, 1920, 16.05.2019
Societate
Ultima oră: Explozie la o uzină de armament din România
”Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile româneşti care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru. ”Investiţia” aceea a ajuns o epavă”, a afirmat recent Claudiu Năsui, ministrul Economiei.
Statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999 încoace, aproximativ 1 milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială, mai scrie stiripesurse.ro.
Ţinând cont de situaţia politico-economică internă din Ucraina, în evaluarea posibilităţilor de acţiune trebuie luate în considerare următoarele elemente: improbabilitatea recuperării integrale de către partea română a cotei sale de participare stabilite prin Protocolul din 1994.
Potrivit Convenției din 1986, datoria Ucrainei se constituie progresiv, pe măsura recepţionării obiectivelor finalizate - valoarea obiectivelor finalizate şi recepţionate constituie aproximativ 185 de milioane ruble transferabile.
Deoarece proiectul nu a fost finalizat, există posibilitatea unei interpretări din partea ucrainenană a situaţiei în sensul că, în fapt valoarea creanţei României este dată de valoarea acestor obiective finalizate şi recepţionate de partea ucraineană.
Trebuie ţinut cont şi de suma cheltuită anual de partea română pentru activitatea antreprenorilor români din cadrul CIM Krivoi Rog pentru întreţinere, salarii personal de pază, utilităţi, etc conform Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 şi a chiriei aferernte tehnicii depozitate pe teritoriul României conform Hotărârii Guvernului nr. 290/2001.
Uzina Vulcan, București - Sputnik Moldova-România, 1920, 22.10.2018
Economie
Faliment de Centenar. După 114 ani, dispare o uzină mai veche decât Țara
Menționăm că acest combinat, intitulat Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog - CIM Krivoi Rog - a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
În data de 20 octombrie 1983, la Berlin, se încheie Convenția multilaterală privind colaborarea în scopul construirii CIM Krivoi Rog. Convenția s-a încheiat între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.
Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie, ulterior. Au aderat, apoi, Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România - în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986.
După preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.
Sumele plătite pentru paza şi conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina se ridică, anual, la valoarea de 4 milioane de lei.

Întâlniri bilaterale fără rezultat concret

Pentru rezolvarea situației de la combinat, au avut loc mai multe întâlniri bilaterale începând cu anul 1994.
În cadrul întâlnirilor de la București din anul 2008, partea română a susţinut identificarea unei soluţii care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidenţelor bancare.
La rândul său, partea ucrainenă a avansat mai multe propuneri, cum ar fi rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată.
Memorandumul arată, însă, că propunerile avansate nu au corespuns intereselor părţii române.
Astfel, în ceea ce priveşte ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, ”partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile faţă de partea română, iar în ceea ce priveşte propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracţiune din valoarea participaţiei României”, arată memorandumul.
Un nou plan de privatizare a combinatului a existat în 2011. Nu este  pus în aplicare, întrucât partea ucraineană invocă necesitatea perfectării unor înţelegeri cu statele implicate în proiect.
Взрыв, Explozie - Sputnik Moldova-România, 1920, 17.10.2016
Internaţional
VIDEO: incendiu la o uzină chimică, în urma unei explozii
La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanţa a acordat un termen de şase luni pentru a pune la dispoziţia sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanţe au fost rambursate creditorilor.
Situația se complică din cauza procedurii de faliment care se derula paralel cu evoluțiile politice, așa că a apărut un nou impediment ăn calea recuperării de către România a datoriilor.
Șapte ani mai târziu, în data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanţii companiei Hares Engineering GmbH (Austria) - potenţial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.
Aceti potențiali investitori şi-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog.
În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecţiuni tehnice.
Destul de rapid, la începutul lunii decembrie, defecțiunile tehnice au fost remediate.
Costurile au fost suportate de partea română.
Cu toate acestea, nici până în ziua de azi Direcţia CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor şi utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistenţă a construcţiei.
USA: Massive chemical plant fire continues to burn in Illinois - Sputnik Moldova-România, 1920, 16.06.2021
Internaţional
SUA: Incendiu masiv la o uzină chimică din Illinois este de neoprit
Antreprenorii români spun că Direcţia Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României şi Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete.
Urmările au fost catastrofale: cazurile de pătrundere prin efracție s-au intensificat, la fel și cele de furturi operate de grupuri de infractori, care depășesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români.
Tot antreprenorii români susțin că firma slovacă Point continuă distrugerea construcţiei metalice, a conductelor tehnologice şi a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români.
Documentul relevă că, din păcate, ”conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă faţă de personalul român”.
Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала