EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

Lecția Lavrov - Titulescu: ”Când un stat are suveranitate, câștigă – când nu are… pierde!”

© Photo : МИД РФ / Trecere la banca de fotografiiСергей Викторович Лавров
Сергей Викторович Лавров - Sputnik Moldova-România, 1920, 13.09.2021
Serghei Lavrov a explicat cum și ce importanță au un stat puternic și suveranitatea unei politici pentru o bună și fructuoasă diplomație. O demonstrație șocantă: politica rusă respectă principiile lui Titulescu, cea română… nu!
Motto: ”Miza unui stat puternic
este de o importanță principială
pentru politica noastră externă”
Serghei Lavrov
BUCUREȘTI, 13 sept – Sputnik. De la marele Nicolae Titulescu au rămas câteva principii pe care, din păcate, nu le mai respectăm astăzi. În schimb, le regăsim… la alții, care nu l-au uitat pe marele diplomat român.
Întâlnirea șefului MAE al Rusiei , Serghei Lavrov cu mareșalul libian Khalifa - Sputnik Moldova-România, 1920, 06.09.2021
Rusia
Lavrov: Rusia va sprijini noul guvern afgan dacă va fi de unul de conciliere națională
Pasionat fiind de activitatea lui Titulescu, discutam acum câteva luni cu un rafinat diplomat rus, Pavel Alekseenko, fost secretar al ambasadei Rusiei la București, despre un fapt ciudat pe care l-am remarcat – principiile lui Titulescu sunt mai apropiate de politica rusă, decât de cea urmată de România de azi.
Sigur, poate e ceva normal în cazul rușilor, pentru că au bunul obicei de a prelua ce este bun. De asemenea, nu e nici un secret că Nicolae Titulescu a avut o colaborare excelentă cu ministrul sovietic de Externe, Maxim Litvinov, alături de care a scris unul dintre cel mai importante capitole ale relaționării internaționale – Convenţiile ”Titulescu-Litvinov” privind definirea agresiunii.
De asemenea, Litvinov, beneficiind de sprijinul lui Titulescu, a fost artizanul scoaterii URSS din izolarea impusă de Occident. Principiile expuse de marele diplomat sovietic au rămas ca un capitol fundamental pentru școala de diplomație de la Moscova. Și, deloc întâmplător, la intrarea în clădirea Ambasadei Rusiei la București, treci printre două statui: Titulescu și Litvinov.
După discuția cu Alekseenko mi-a atras atenția un discurs recent al lui Serghei Lavrov, fără îndoială cel mai apreciat ministru de Externe al momentului, din multe motive.
Iată câteva dintre principiile exprimate de ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov în cadrul întâlnirii cu membrii Consiliului Prezidențial pentru Relații Interetnice, pe 31 august 2021 – consemnate de ziariștii de la „Vești din Rusia”.
În primul rând, ideea de suveranitate națională și politică suverană, ca argument al statului puternic și al diplomației de succes: ”Miza unui stat puternic este de o importanță principială pentru politica noastră externă”.
”Când un stat are și exercită suveranitate, într-un final, el are de câștigat pe arena externă. Cei care merg spășiți în coada puternicilor acestei lumi, pierd; de regulă, nu se dă nici un ”sfanț” pe ei”, spune Lavrov.
În al doilea rând, poate fi ruptă diplomația de voința populară, așa cum se întâmplă în cazul României, prin deciziile ”strategice” luate fără consultarea poporului sau a vreunei instituții a democrației populare?
NU, spune Lavrov – ”Diplomația populară trebuie să fie prezentă în toate demersurilor noastre, pentru că este ceva neimpus de undeva de sus. Vine chiar de la viață”.
Impunerea unor modele externe, așa cum face Occidentul, chiar și în statele din Est, sub amenințarea sancțiunilor, sau în Orient, este respinsă de Lavrov.
”Încercările de a spune că civilizația occidentală, cu toate ciudățeniile ei neoliberale, este un model de urmat, nu vor funcționa în țările ortodoxe și musulmane normale”, declară Lavrov.
Serghei Lavrov - Sputnik Moldova-România, 1920, 04.09.2021
Rusia
Lavrov a vorbit despre posibilitatea rezolvării situației din Afganistan în mod pașnic
La fel, impunerea unor decizii „strategice”, în condițiile în care acestea vin de „Big Brother” și nu sunt comentate în România.
Lavrov prezintă și susține un alt model: ”Relațiile dintre state și popoare trebuie să fie bazate pe respect, bună vecinătate, găsirea echilibrului de interese și compromisuri”.
”Este singura cale. (…) Se bazează pe consens și nimeni nu va obliga pe nimeni să facă ceva”, spune Lavrov.
Alt principiu expus de Serghei Lavrov: ”Noi nu impunem nimic nimănui; întotdeauna încercăm să privim cu respect pozițiile, istoria, rădăcinile celor cu care cooperăm pe arena internațională”.
În fine, un principiu pe care mulți ar trebui să îl înțeleagă și să îl aplice – pentru că, altfel, propaganda falsă, ca și minciuna, are picioare scurte.
”Când vorbim despre ceva ce trebuie făcut pentru auditoriul extern, mereu încerc să descriu în documente nu ”o imagine pozitivă a Rusiei”, ci ”imaginea obiectivă a Rusiei””, declară Serghei Lavrov.
Altfel spus – dacă se vrea ca demersul diplomatic să se concretizeze în parteneriate NU se folosesc jocuri de imagine, butaforii - ci expuneri obiective, constructive.
Iată și câteva dintre principiile lui Nicolae Titulescu, pe care vă invit să le comparați cu pasajele din discursul lui Serghei Lavrov și cu ceea ce știți despre atitudinea Rusiei – și apoi să le puneți în oglindă cu ceea ce face România azi.
Встреча главы МИД РФ С. Лаврова и спецпосланника Генсекретаря ООН по Сирии Г. Педерсена - Sputnik Moldova-România, 1920, 01.09.2021
Rusia
Lavrov a apreciat declarația lui Biden privind neamestecul în treburile altor țări
- ”Sentimentul naţional este acela care asigură existenţa popoarelor”.
- ”Daţi-mi o bună politică internă, ca să pot face o bună politică externă”.
- ”Politica externă a unei ţări se face prin aprecierea raţională a punctului de vedere naţional, prin fermă şi demnă apărare a lui în cadrul internaţional, iar nu prin iscălituri date din teama de a te diferenţia, iscălituri care pot să vrăjească azi, dar care leagă mâine”.
- ”Nu dau dreptul nimănui din afară să se amestece în treburile noastre lăuntrice; cer, dimpotrivă, ca directivele politicii noastre interne să fie pur româneşti”.
- ”Vreau ca românul să fie stăpân la el acasă, doresc să găsească el singur, în plina lui suveranitate, normele cele mai bune pentru păstrarea unităţii noastre naţionale”.
- ”Vreau pacea. Pentru aceasta ne trebuiesc alianţe şi amiciţii cu toate popoarele fără deosebire”.
- ”Eu vreau ca România să trăiască. Şi va trăi, căci acţiunea ei nu consistă în a substitui o ostilitate unei alte ostilităţi, ci în a suprapune o prietenie peste o altă prietenie”.
Întrebare – oare ”sentimentul naţional”, ”aprecierea raţională a punctului de vedere naţional”, ”neamestec în treburile lăuntrice”, ”stăpân la el acasă”, ”ne trebuiesc alianţe şi amiciţii cu toate popoarele fără deosebire” – toate astea seamănă cu politica română… sau rusă?
Dar ideea ca ”diplomația NU consistă în a substitui o ostilitate unei alte ostilităţi, ci în a suprapune o prietenie peste o altă prietenie” – asta seamănă cumva cu ”diplomația” României sub NATO? O ”diplomație” care ne spune zilnic de ”amenințări” și ”provocări”, de ”pericole”? O ”diplomație” care redefinește state cu care am avut relații excelente în ”amenințări” și ”agresori hibrizi”?!
Sau poate e ”diplomație” participarea la operațiuni militare – sau agresiuni! – care nu au nicio legătură cu poporul român și interesele sale?
În loc de concluzie vă invit să îl mai citiți odată pe Lavrov – și să recitiți acest principiu fundamental al diplomației exprimat de Titulescu:
”Politica externă a unei ţări se face prin aprecierea raţională a punctului de vedere naţional, prin fermă şi demnă apărare a lui în cadrul internaţional, iar NU prin iscălituri date din teama de a te diferenţia, iscălituri care pot să vrăjească azi, dar care leagă mâine”.
Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала