Analize și opinii
Materiale de analiză și opinii

Criza este inevitabilă. Europa – pusă în fața unei alegeri grele

© Sputnik / Trecere la banca de fotografiiСитуация на белорусско-польской границе
Ситуация на белорусско-польской границе - Sputnik Moldova-România, 1920, 13.11.2021
Urmăriți-ne pe
La granițele Poloniei sunt zece mii de imigranți din Orientul Mijlociu. Ei tind să ajungă mai departe - spre Europa de Vest, care oferă privilegii și beneficii sociale.
Analiză de Dmitri Ermakov
Cu toate acestea, ei nu sunt primiți acolo cu brațele deschise. Dimpotrivă, legislația privind imigrația este înăsprită. În loc de o viață fericită, imigranții se confruntă cu deportarea sau taberele temporare în Africa.

Fără cote

În fiecare zi sunt din ce în ce mai mulți refugiați la granița cu Belarus. Le-au plătit ghizilor câteva mii de dolari pentru a ajunge în Europa. Dar planurile lor s-au prăbușit: Polonia a desfășurat trupe, s-a închis, îngrădindu-se cu sârmă ghimpată. Militarii au folosit gaze lacrimogene, mai multe persoane au fost bătute în timp ce încercau să pătrundă. Oamenii petrec noaptea în pădure, încălzindu-se la foc.
Totul a început în luna mai, când Minsk a majorat brusc numărul de zboruri directe din Bagdad și Istanbul. UE a protestat, dar Belarus a ignorat-o. În avioane nu călătoreau cetățeni turci: Aeroportul Ataturk este cel mai mare hub de tranzit din Orientul Mijlociu. Oamenii fugeau din Irak, Siria, Afganistan.
British Foreign Secretary Boris Johnson, right, has a flack jacket adjusted by an unidentified serviceman while visiting a NATO military unit outside Tallinn, Estoni - Sputnik Moldova-România, 1920, 12.11.2021
Marea Britanie va desfășura trupe la granița cu Belarus
Chiar dacă granița va fi deschisă, puțini oameni vor rămâne în Polonia. Varșovia catolică nu este foarte mulțumită de oaspeții musulmani. Mai ales din 2015, când a venit la putere Partidul conservator Lege și Justiție. Liderul său, Jaroslaw Kaczynski, a declarat în repetate rânduri: nu există cote pentru imigranți.
Polonia în sine nu este interesantă pentru majoritatea celor care vor să pătrundă în această țară. Imigranții au declarat presei că vor să meargă în Germania sau Franța, e bine acolo. În plus, acolo s-au format mari diaspore din Orientul Mijlociu și Africa de multă vreme.
Însă imigranții nu ar trebui să conteze pe toleranța germanilor și a francezilor. Chiar și cele mai liberale state își înăspresc legislația.

Divizarea Europei

Până acum câțiva ani, Europa de Vest era unită în problema imigrației. Dar treptat părerile s-au împărțit.
Reglementările de la Dublin, adoptate în 2013 și în vigoare până în ziua de azi, precizează: cei veniți solicită azil anume în țara în care au trecut prima dată granița Uniunii Europene. Alte state nu sunt obligate să le accepte cererile de azil.
Acest lucru nu le convine statelor europene riverane Mării Mediteraneene, unde se îndreaptă principalul flux de imigranți din Magreb. Ghetourile pentru imigranți cresc în orașele-port.
Sătui de această situație, Italia, Malta, Grecia și Cipru au cerut abrogarea Acordului de la Dublin. În 2020, acestea au fost susținute de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Dar Consiliul UE nu este încă de acord să accepte abrogarea.
Ситуация на белорусско-польской границе - Sputnik Moldova-România, 1920, 12.11.2021
Internaţional
Un grup de migranți a pătruns în Polonia dinspre Belarus - VIDEO
Apropo, Regulamentul de la Dublin nu este o lege, este un document cu titlu de recomandare. De facto, fiecare guvern acționează la propria discreție. Prin urmare, Bruxelles caută modalități mai transparente și mai eficiente de a rezolva problema imigrației.
Ideea principală este de a distribui refugiații în baza unor cote. Alternativa este ajutorul financiar pentru țările asiatice și africane în schimbul reducerii fluxului de refugiați. Dar nu există unanimitate cu privire la cele două opțiuni. Deci, țările își schimbă legislația internă cu o alunecare clară spre dreapta.
Astfel, Franța a adoptat anul acesta o lege care consolidează principiile republicane. Acum educația în școli a tuturor copiilor care locuiesc în Franța este obligatorie. Școlile private, printre care sunt musulmane, au fost luate sub controlul statului.
În plus, autoritățile monitorizează subvențiile străine acordate comunităților religioase: beneficiarii erau obligați să raporteze tranzacțiile de peste zece mii de euro.
Danemarca a mers și mai departe, limitând numărul de imigranți care trăiesc într-o zonă: nu mai mult de 30 la sută. Lagărele de cazare temporară pentru refugiații care visau la o viață liniștită în regatul danez au fost mutate în afara Europei - inclusiv în Africa Centrală.
Ideea de externalizare nu este nouă. Și poate da roade. Este cunoscută experiența de succes a Australiei, unde au sosit numeroși imigranți din Indonezia înainte de 2014. Când numărul acestora a depășit, potrivit autorităților, o masă critică, refugiații au fost redirecționați către insulele Oceanului Pacific. După aceea, mulți și-au pierdut dorința de a-și încerca norocul pe Continentul Verde.
Agela Merkel și Vladimir Putin - Sputnik Moldova-România, 1920, 10.11.2021
Rusia
Merkel l-a rugat pe Putin să rezolve problema de la granița Poloniei cu Belarus
Germania rămâne până acum cea mai ospitalieră țară din UE pentru imigranți. În 2015, Angela Merkel, ocolind parlamentul și regulamentele de la Dublin, a deschis granița pentru toți refugiații sirieni - indiferent prin ce țară au intrat în Uniunea Europeană.
De atunci, mai mult de jumătate dintre persoanele străine ajunse în germania și-au găsit locuri de muncă și au început să plătească taxe, potrivit The Guardian.
Cu toate acestea, Berlinul este îngrijorat și de situația de la hotarul polono-belarus. Ministrul german de Interne, Horst Seehofer, a declarat că sute de polițiști germani se află la granița cu Polonia și autoritățile sunt gata să trimită acolo și mai mulți omeni ai legii.
În aceeași direcție urmau să se îndrepte și naționaliștii: cincizeci de oameni plănuiau să blocheze drumul imigranților. Dar membrii grupului de ultra-dreapta au fost reținuți.

Coridorul polonez

Părerile europenilor despre criza polono-belarusă sunt și ele împărțite. Unii fac apel la valorile umanismului și scriu în rețelele sociale că chiar în urmă cu zece - douăzeci de ani, polonezii au venit în țările occidentale ca lucrători imigranți. De asemenea, sunt amintiți numeroși refugiați polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dintre care unii au fugit chiar în Orientul Mijlociu.
Alții se tem de străini - trăiesc după propriile legi, nu cunosc limba și de multe ori nici măcar nu încearcă să se asimileze. Dar finanțează programe pentru imigranți se efectuează din buzunarele contribuabililor.
Britanicii sunt cei mai activi susținători ai politicii poloneze: deși Regatul Unit a părăsit UE, mulți kurzi se străduiesc să ajungă acolo, unde au o puternică diasporă. Opinia multor englezi a fost exprimată de Ray Stevenson din Durham pe Facebook:
"Imigranții vor să intre ilegal în Polonia. Autoritățile au dreptul să-i oprească. Este bine dacă Marea Britanie face același lucru, în loc să le provoace necazuri propriilor cetățeni. Organizațiile caritabile care îi ajută pe imigranți trebuie să plătească pentru fiecare dintre ei".
Polonezii au aceleași abordare. "Țara noastră doar își apără granițele. Nu vor trece", scrie pe Facebook Agneta, o locuitoare a țării, Agneta.
În același timp, imigranții sunt foarte importanți pentru economia poloneză. Adevărat, nu vorbim despre kurzi, care acum se află, aparent, mai ales la graniță.
Сотрудники польской полиции и военные у лагеря нелегальных мигрантов на белорусско-польской границе - Sputnik Moldova-România, 1920, 09.11.2021
Internaţional
Polonia - echipamente militare la frontiera cu Belarus
Potrivit RT, citând un studiu al Institutului Politehnic din Gdansk, în 2020 Polonia a eliberat străinilor 400 de mii de permise de muncă, dintre care 295 de mii erau ucraineni.
De asemenea, merg în Polonia să lucreze muncitori din Belarus, Moldova și Asia Centrală post-sovietică.
În teorie, în acest tablou s-ar putea încadra și irakienii. Cu toate acestea, politologii notează: spre deosebire de aceiași ucraineni și bieloruși, oaspeții din Orientul Mijlociu sunt rareori pregătiți să se integreze în societatea europeană.
„Pentru comparație, raportat la cele patruzeci de milioane de polonezi, zece mii de refugiați reprezintă o cifră neglijabilă atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere demografic. Dar dacă li se permite să intre, se va întâmpla un precedent rău: ușa se va deschide pentru un flux nesfârșit”, spune Vadim Volobuev, cercetător principal la Institutul de Studii Slave al Academiei Ruse de Științe.
Totuși, subliniază: acesta este un scenariu pur ipotetic, Varșovia nu are niciun motiv să-și schimbe decizia.

Cineva va îngheța, cineva va suferi de foame

Șeful biroului de analiză SONAR-2050, Ivan Lizan, împărtășește punctul de vedere al multor politologi asupra conflictului de graniță: în spatele acestuia se află doar lupta dintre Minsk și Varșovia.
"Polonezii sunt încrezători în propria lor dreptate, să nu cedeze este o chestiune de principiu pentru ei. Din păcate, un astfel de joc nu face decât să ridice miza în confruntare. Și oamenii nevinovați suferă", spune el.
În opinia sa, imigranții din Belarus nu vor merge în statele baltice: au încercat în vară, dar și-au dat seama că a fost inutil. Opțiunea cu Ucraina rămâne, dar Kievul nu va lăsa pe nimeni să intre. Ministrul ucrainean de Interne, Denis Monastîrski, a avertizat că reacția oamenilor legii ucraineni va fi dură și clară.
Drept urmare, refugiații, cu asistența ambasadelor țărilor lor, vor trebui să zboare acasă cu zboruri expulzare a lor. Dar acest lucru nu se va întâmpla imediat.
"Atâta timp cât ei se află acolo, cineva va îngheța, cineva va suferi de foame. Sunt posibile și ciocniri cu forțele de securitate din Belarus", adaugă Lizan.
Conflictul dintre Minsk și Varșovia este complet neprofitabil pentru Moscova. "Dacă bielorușii, așa cum amenință Lukașenko, opresc tranzitul de gaze și mărfuri prin Polonia, Rusiei nu-i va plăcea acest lucru. Sper că aceasta este doar o amenințare retorică - iar Belarus nu vrea să devină un outsider la Europei", spune expertul.
Între timp, criza imigrației a încetinit deja transportul rutier între Rusia și UE. Sunt raportate întârzieri de trei zile, care pot ajunge la întârzieri săptămânale. 80-90% din mărfurile destinate Districtului Federal Central trec prin Belarus din Europa, precum și tranzitul către Kazahstan și Asia Centrală. Fiecare zi de staționare pentru un camion costă companiile câte 500 de euro.
Мигранты в окружении пограничников и полицейских после того, как они пересекли белорусско-польскую границу, Хайновка, Польша - Sputnik Moldova-România, 1920, 08.11.2021
Internaţional
Probleme la granița dintre Polonia și Belarus
Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader