12:37 17 August 2017
Chişinău+ 22°C
În direct
    Hitler

    Hitler, la 128 de ani – ce gândea, în realitate, despre România

    © RIA Novosti.
    Internaţional
    Sa primesc un link scurt
    79660

    ”Mulţumită capacităţii populaţiei româneşti de a răbda de foame, petrolul românesc îşi va găsi drumul spre Reich, vor fi asigurate lipsurile industriei germane”

    BUCUREȘTI, 20 apr — Sputnik. Adolf Hitler s-a născut pe 20 aprilie 1889, în localitatea austriacă Braunau am Inn. Considerat drept cel mai mare criminal din istorie, Adolf Hitler a fost un produs al unui sistem ajuns la o criză profundă, un efect al unor cauze care au făcut ca omenirea să degenereze până acolo încât să accepte idei de tipul "rasă superioară" și "suboameni". Ironia pe care nici măcar acum o mare parte din omenire nu o vede ca pe un semn al pedepsei divine face ca acest "profet" al rasei superioare era un exemplar uman cu totul nereușit — și asta după canoanele oricărei epoci. 

    Lui Adolf Hitler nu i se pot nega câteva atuuri personale ale succesului — curajul nebunesc, încrederea în sine și hotărârea cu care acționa, indiferent de argumentele altora. În rest, au fost atuuri oferite de o societate capitalist — imperialistă căzută în nebunia imperialismului, a goanei după bani, a dominației speculei, dar și a unei imoralități totale, omniprezente — vă aduce aminte această înșiruire de o conjuncție actuală? Culmea este că, în ultimii ani, se remarcă o tendință de minimalizare a luptei generale pentru înfrângerea monstrului care l-a avut în față pe Hitler, ba chiar sunt trecute sub tăcere date, personalități și evenimente semnificative ale luptei antifasciste. 

    Cel mai recent și aberant exemplu este trecerea în anonimat în țările NATO a zilei de 9 mai, marea aniversare a victorie împotriva fascismului. România nu face excepție, iar anul acesta președintele Iohannis, cel care a susținut cauza și revendicările unui fost grup denunțat și condamnat ca fascist, Grupul Etnic german, va vorbi de 9 mai de "Ziua Europei" și de "Ziua independenței", data la care Mihail Kogălniceanu a declarat, în Parlament, independența de stat a României. Nimic însă depre 9 mai 1945.

    Este de amintit că în timpul și în perioada ce a premers Al doilea război mondial, România a dat istoriei naționale personalități cu destine tragice — Corneliu Zelea Codreanu, mareșalul Ion Antonescu, dar și mulți rămași necunoscuți, victime ale unei demențe generale care l-a avut în centru pe Adolf Hitler.  Interesant este că acest personaj, care a fost susținut de oameni gata să-și dea viața pentru România, avea o părere pe care puțină lume o cunoaște despre România — bine conturată și deloc măgulitoare. 

    Hitler, susținut financiar de o româncă. Datoriile germane nu au fost plătite nici azi 

    O primă legătură cu România ar fi aceea că Adolf Hitler, omul politic în acensiune (dar având mari probleme) a fost susținut financiar de o româncă. Elsa Bruckmann (1865-1946) s-a născut ca prințesă Cantacuzino, fiind fiica prințului Teodor Cantacuzino.  Elsa a fost o admiratoare al lui Adolf Hitler și se menționează în istorie că l-a sprijinit financiar în prima lui perioadă politică, încă din 1922-23, și "a făcut o misiune din a-l sustine pe Führer", menționează Greek Reporter. Elsa, spune sursa menționată, "a avut convingerea că, prin sprijinirea lui Hitler, ea contribuia la reconstrucția și consolidarea Germaniei".

    Apropierea României de Germania lui Hitler a fost ideea regelui dictator și aventurier Carol al II-lea. Regele Mihai a vorbit de prima sa întânire cu Hitler, "Fuhrer-ul şi oamenii lui mi-au lăsat o impresie respingătoare" dar a și tras o concluzie despre părerea dictatorului despre el, tânărul rege român:  "Hitler m-a detestat mereu, în general a detestat ideea monarhiei, pentru că suveranul este simbol al legitimităţii şi continuităţii puterii". 

    Dar nu numai Carol a susținut ideea alianței cu Germania. Temerea unui atac concertat al URSS, Ungariei și Bulgariei a dus mai mulți oameni politici ca, pentru păstrarea granițelor, să prefere, în locul realțiilor tradiționale cu Franța și Anglia, garanţiile germane. Rezultatul bazat pe cuvântul sinistrului Hitler a fost pierderea Basarabiei și Bucovinei, a Transilvaniei de nord şi a Cadrilaterului. În plus. Hitler a impus participarea României la războiul de agresiune dincolo pe teritoriul URSS, dincolo de ținuturile strămoșești române. Istoria consemnează cumplitele sechele ale acestei asocieri la agresiune — românii morți în luptă sau în prizonierat, apoi trimiși în Gulag, răzbunarea sovietică sub multe aspecte, despăgubiri de război. 

    Culmea este că dacă URSS, prin însuși Stalin, a renunțat la o parte din despăgubirile stabilite de instanțele internaționale, Germania nu a plătit nici azi obligațiile față de România statutate tot de instanțe. Dar asta e o altă problemă, dar să revenim la "bunul domn Hitler", cum îl numeau personalități de prim rang din țările banului, Marea Britanie și SUA.

    Hitler: "România să renunţe la o industrie proprie. Îşi va direcţiona bogăţia pământului ei către piaţa germană" 

    Adolf Hitler avea însă planuri pentru România — idei care vizau fie transformarea în tr-o țară agricolă dezintustrializată, fie într-o colonie. Profesorul Ion Coja notează: „Ideea transformării cu orice preţ a României într-o ţară agricolă nu le-a venit prima dată sovieticilor. Este o idee mai veche şi a avut-o şi Adolf Hitler". Pe 25 iulie 1941, într-o vineri, (perioadă în care soldaţii români luptau pe frontul de est şi România era aliată cu Germania nazistă fără să existe un tratat de alianţă), scrie Coja,  Hitler a exprima păreri "care au fost notate din ordinul lui Martin Bormann şi recuperate după război". 

    "România trebuie să devină o ţară agricolă. România ar face bine să renunţe pe cât posibil la ideea de a avea o industrie proprie. Îşi va direcţiona bogăţia pământului ei către piaţa germană. Va primi în schimb de la noi bunurile fabricate de care are nevoie. Basarabia este un adevărat grânar. Astfel, proletariatul român care este contaminat de bolşevism va dispărea şi ţara nu va mai duce lipsă de nimic. Trebuie să recunosc că regele Carol a acţionat în această direcţie." 

    Este inutil comentariul privind asemănarea cu perioada actuală, trebuie doar înlocuit numele regelui Carol cu oricare dintre președinții post-decembrie, de preferință Băsescu, și vom avea senzația unui deja vu. 

    Strategii lui Hitler: "România să fie folosită pe deplin prin metode coloniale" 

    Dar, Hitler avea un plan pentru România, conceput "științific". Un raport german, din 4 noiembrie 1940, cuprinde "strategia de acţiune ". Este vorba de un document din Arhivele Naţionale ale României, Fondul Microfilme SUA, rola 258 cadrul 1405523.Trecuseră doar o lună de la instalarea misiunii militare germane în România. 

    Publicistul George Damian sintetizează acest raport, redăm un fragment mai amplu din material. Merită citit, veți întâni o concepție de un sinistru greu de imaginat de un scriitor, fie el și Orwell, veți vedea ce viitor ne rezerva, în 1940, Germania lui Hitler: 

    "Noua Românie trăieşte de la început pe baza atotputernicei bunăvoinţe a Axei, chiar şi din punctul de vedere al politicii interne. Anume nu împotriva unor puteri străine a trebuit Antonescu să cheme trupele germane, ci împotriva propriei sale armate şi împotriva rezistenţei din cadrul aparatului de stat pentru că, într-adevăr, nu avea la îndemână forţe proprii care să-i fie alături. Într-o ţară ai cărei ofiţeri, funcţionari şi intelectuali aproape fără excepţie sunt obişnuiţi să trăiască din trădare, acest bărbat care, înainte de toate, pretinde cinste, s-a confruntat imediat cu o duşmănie crescândă. (…) Noua Românie va avea nevoie pentru totdeauna, din punct de vedere al politicii externe, de sprijinul trupelor germane, iar din punctul de vedere al politicii interne pentru cel puţin câteva decenii. 

    Garnizoanele germane din România îi dau Reichului garanţia că nu vor apărea dezordini în sud-estul spaţiului său vital care ar fi păguboase din punct de vedere politic şi pentru situaţia aprovizionării sale. Mulţumită capacităţii populaţiei româneşti de a răbda de foame, mica supraproducţie agrară a României va fi la dispoziţia Reichului şi petrolul îşi va găsi drumul spre Reich câtă vreme acesta va curge. Astfel prin aceste exporturi româneşti se pare că vor asigurate lipsurile industriei germane. 

    Apare acum întrebarea dacă Reichul trebuie să se mulţumească cu atât. Nu ar fi mai degrabă în interesul său să folosească pe deplin bogăţiile naturale şi forţa de muncă din această ţară apropiată? Întreaga dezvoltare istorică pasivă de până acum a României (…) Cunoscătorii ţării ne asigură că populaţia României nu este una ambiţioasă şi că, în mod oriental-slav, se mulţumeşte cu astâmpărarea foamei în loc să se străduiască să îşi asigure toate cele necesare. Religiozitatea moartă a bisericii ortodoxe îi întăreşte în această atitudine. 

    Dacă se doreşte ca România să nu fie doar păstrată, ci să fie folosită pe deplin, acest lucru nu poate avea succes doar prin consiliere, ci prin metode coloniale. Pentru aceasta, este nevoie ca în locul proprietăţilor ţărăneşti minuscule prost exploatate să apară mari moşii care să fie administrate după metode moderne sub conducere germană. Apoi, trebuie ca forţa de lucru care acum leneveşte să fie ocupată intensiv pe model colonial cu agricultura şi trebuie alcătuite mari armate de muncitori care să refacă sistemul de drumuri extrem de înapoiat. Industriile care necesită forţă de muncă intensivă trebuie să fie transferate din Reich în România. 

    Aceste sarcini pot fi îndeplinite fără să fie atinsă suveranitatea formală a României (caracteristicile cele mai importante ale suveranităţii oricum îi lipsesc acestui stat) (…). Nu ar trebui să fie dificil de obţinut sprijinul guvernului român pentru înfiinţarea unor moşii model şi, treptat, numărul acestor mari moşii să fie crescut. De asemenea nu ar trebui să fie întâmpinate obstacole de netrecut pentru punerea sub regie germană a construcţiilor de drumuri şi canale. Nu este nevoie de mijloace violente pentru penetrarea industrială". 

    Hitler: "Românii nu sunt buni deloc" 

    Mulți admiratori ai faptelor de vitejie ale armatei române trăiesc cu senzația că Hitler avea o impresie grozavă despre soldații români. Grozavă era, dar nu de bună. 

    Generaloberst Franz Halder, adjunctul şefului de Stat Major al Armatei de Uscat Germane, din decembrie 1941, conseamna în jurnalul său afirmații făcute de Hitler pe 30 martie 1941. 

    „Nu ar avea nici un rost să ne bazăm planurile operaţionale pe forţe pe care nu putem conta cu certitudine. (…) Pe România nu ne putem baza deloc. Diviziile lor nu au nici o putere ofensivă". 

    În coordonarea invaziei URSS (operațiunea "Barbarossa") Hitler spunea: "În sectorul românesc angajaţi doar forţele necesare pentru a proteja România. Unităţile armate trebuie scoase din România cît mai devreme". 

    Într-un context imediat următor, Hitler declară: „Nici o aluzie cu privire la aliaţii noştri! (…) Românii nu sunt buni deloc. Poate că ar putea fi folosiţi ca forţe de securitate în sectoarele mai liniştite în spatele celor mai puternice obstacole naturale (râuri). Antonescu şi-a mărit armata în loc să o reducă şi să o îmbunătăţească. Şansele unităţilor mari germane nu trebuie să depindă de nesigura rezistenţă a forţelor româneşti". 

    Închei repetând ideea că Adolf Hitler nu a fost o cauză, un fenomen, ci un efect al unui sistem și a unei societăți, iar cine nu învață din istorie, ajunge să-i repete greșelile. Sau crimele. Paranteză, nicidecum pro domo — blamarea rușilor și a Rusiei prin mainstream și prin politici de stat, mi se pare că seamănă bine cu etapele premergătoare teoriilor rasiale, iar "Mein Kampf" este prezent, conceptual, în multe exprimări publice despre Rusia și națiunea rusă. "De vină sunt rușii" are, de prea multe ori, conotații teribil de hitleriste.

    Tematic

    Groaznic: un președinte din zilele noastre vrea să calce pe urmele lui Hitler
    Un politician german l-a comparat pe Erdogan cu Hitler
    Tagurile:
    Reich, Adolf Hitler, Germania, România
    Reguli de utilizareCOMENTARII





    Știrile Zilei