04:51 14 Noiembrie 2018
În direct
  • EUR19.16
  • USD17.03
  • RUB0.25
  • RON4.11
  • UAH0.61
    Official residence of the U.S. President, the White House in Washington D.C.

    Zi istorică, care declanșează cel mai dur conflict între SUA și Europa

    © Sputnik / Natalia Seliverstova
    Internaţional
    Sa primesc un link scurt
    15320

    Începând cu ziua de astăzi, 5 noiembrie, intră în vigoare pachetul de sancțiuni ale SUA împotriva Iranului, care prevede și sancțiuni secundare împotriva tuturor statelor care vor continua să facă afaceri cu Teheranul.

    BUCUREȘTI, 5 nov – Sputnik. Washingtonul a restabilit sancțiunile împotriva Iranului, care au existat până la semnarea Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune cu privire la programul nuclear iranian. Aceste măsuri restrictive vor viza, în special, exportul de petrol.

    Vineri, Donald Trump a anunțat că aceste sancțiuni sunt cele mai dure din toate introduse împotriva Teheranului. Potrivit lui, “acestea deja au un efect distrugător asupra economiei iraniene” – valuta națională s-a devalorizat cu 70 la sută, inflația în octombrie a constituit 37 la sută, iar economia intră în recesiune.

    Mai devreme, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat că în lista sancțiunilor au fost introduse peste 600 de persoane și companii. Cei care vor continua să facă afaceri cu iranienii, riscă să fie loviți de sancțiunile SUA. Potrivit lui, măsurile restrictive “ar trebui să influențeze comportamentul regimului iranian”.

    Autoritățile din Iran au reacționat dur la noile sancțiuni. Președintele Hasan Rouhani a declarat că țara va continua să vândă petrol și promite că Washingtonul „va avea de regretat”. La rândul său, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a menționat că SUA și-au propus paralizarea creșterii economice a țării cu ajutorul sancțiunilor, însă doar au consolidat auto-suficiența Teheranului.

    Sancțiunile împotriva Iranului

    Iranul și cei șase mediatori (Rusia, SUA, Marea Britanie, China, Franța, Germania) au semnat în anul 2015 un document cu privire la reglementarea problemei nucleare a Iranului. Participanții au adoptat Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune cu privire la programul nuclear iranian, prin care erau ridicate sancțiunile economice și financiare, impuse anterior de Consiliul de Securitate al ONU, SUA și Uniunea Europeană, din cauza activității Iranului în domeniul nuclear.

    Trump a criticat în mai multe rânduri această înțelegere și în mai 2018 a anunțat denunțarea acestui acord. Acesta acuză Teheranul de îmbogățire a uraniului și dezvoltarea unor arme interzise, în ciuda condițiilor impuse de acord, după ce Israelul a anunțat că ar dispune de informații care ar confirma acest lucru. Celelalte state din grupul mediatorilor au condamnat acțiunile Statelor Unite. Partenerii europeni ai Washingtonului au declarat că vor respecta în continuare condițiile acordului.

    Drept răspuns, Trump a anunțat restabilirea tuturor sancțiunilor, inclusiv cele secundare, care vizează toate statele care continuă să facă afaceri cu Iranul.

    O parte a sancțiunilor a intrat în vigoare pe 7 august. Autoritățile americane au declarat în mai multe rânduri că intenționează să reducă la zero exportul de petrol din Iran.

    Poziția României în problema Iranului

    România a adoptat o poziție contrară administrației SUA în problema acordului nuclear cu Iranul. Pe 7 iunie 2018, în cadrul unei discuții cu ambasadorul Iranului la București, Hamid Moayyer, ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Meleșcanu, a declarat că “România își reiterează sprijinul pentru menținerea acordului nuclear cu Iranul”. Mai devreme, în luna mai a acestui an, Teodor Meleșcanu, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu decizia SUA de a se retrage din acordul nuclear cu Iranul, subliniind că “România are interese puternice în statul iranian”.

    Decizia Casei Albe vine în contradicție cu interesele economice ale românilor, din momentul în care România se află printre țările care și-au direcționat investițiile în economia Iranului după anularea sancțiunilor în 2015. Spre exemplu, în decembrie 2016, presa anunța că investitorii români au semnat la Teheran cu compania iraniană Pichak Sanat Ilam un acord de construcție a unei centrale electrice la Mehran cu o capacitate de 1000 megawați. Valoarea proiectului se ridică la 700 milioane de dolari, 70 la sută din investiții fiind asumate de români. Centrala urma să devină operațională în trei ani și urma să exporte energie electrică în Irak.

    Tematic

    De mâine, o nouă confruntare UE-SUA: Europa va bloca sancțiunile anti-Iran
    Putin va efectua o vizită în Iran
    Israel: Teheranul încalcă acordul nuclear. Iran: Statul evreu elaborează arma atomică
    SUA vor plăti un preț mare pentru denunțarea acordului cu Iranul
    Trump a anunțat noi sancțiuni, inspirat de Game of Thrones
    SUA vor să blocheze mecanismul UE de evitare a sancțiunilor americane
    Tagurile:
    Teheran, Donald Trump, Teodor Meleșcanu, Uniunea Europeană, acordul nuclear cu iranul, Planul Comun și Cuprinzător de Acțiuni, Sancțiuni, SUA, Iran
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei