05:38 19 Aprilie 2019
În direct
  • EUR20.15
  • USD17.91
  • RUB0.28
  • RON4.23
  • UAH0.67
    Wreckage of the smashed passanger train hit in a NATO airstrike Monday, while passing over a bridge in the Grdelica gorge, 300 kilometers south of Belgrade.

    Bombardamente din 1999: Hiroshima și Nagasaki în Balcani - Cum au fost afectați românii

    © AP Photo / Sergei Velichkin / ITAR-TASS
    Internaţional
    Sa primesc un link scurt
    93061

    Atacurile aeriene ale NATO asupra teritoriului Republicii Federale Iugoslavia în anul 1999 au provocat o catastrofă ecologică imensă în regiunea Balcanilor, care a afectat inclusiv și România.

    BUCUREȘTI, 21 mart – Sputnik. Loviturile efectuate acum 20 de ani de aviația NATO asupra obiectivelor periculoase din Iugoslavia, inclusiv asupra întreprinderilor din complexul petrochimic, au creat un pericol al unei situații ecologice complicate pe teritoriul acestei țări, a relatat agenției RIA Novosti Yuriyi Brajnikov, membru al grupului coaliției internaționale „Focus”, care a oferit ajutor umanitar populației iugoslave.

    Pe 24 martie 1999, aviația NATO a început bombardamentele asupra teritoriului Republicii Federale Iugoslavia. Operațiunea militară a Alianței a fost desfășurată fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, în baza afirmațiilor statelor occidentale că autoritățile iugoslave ar recurge la purificări etnice în Kosovo, provocând acolo o catastrofă umanitară.

    În timpul loviturilor asupra obiectivelor militare, NATO a utilizat activ muniții cu uraniu îmbogățit. Au fost folosite pe larg bombe aeriene cu dispersie și bombe explozive, multe dintre care nu s-au detonat, rămânând până în prezent în sol.

    În mare parte, victimele agresiunii au fost cetățenii simpli. În decurs de 78 de zile, în urma atacurilor aeriene, potrivit diverselor estimări, au decedat între 2,5 și 3,5 mii persoane, inclusiv 89 de copii. Au fost rănite 12,5 mii persoane. Inclusiv, au decedat 1031 de militari și colaboratori ai poliției, iar peste 5 mii au fost răniți.

    Scopurile „pașnice” ale bombelor

    Chiar din primele zile ale acțiunilor militare a devenit clar că NATO intenționează să distrugă Iugoslavia, în primul rând, întreprinderile de prelucrare a petrolului și cele petrochimice, depozite, poduri, autostrăzile și căile ferate, precum și infrastructura energetică și de telecomunicații.

    “În timpul bombardării unor obiective aparte, NATO a utilizat în premieră tehnologia de distrugere a sistemelor energetice cu ajutorul casetei aeriene cu filamente conductoare din material compozit pe bază de carbon. În legătură cu acest lucru, în rândurile populației au fost observate manifestările în masă a radiofobiei”, își amintește Brajnikov.

    Un grup internațional de experți au studiat, în primul rând, Belgradul, Panciova, Novi Sad, Ćuprija, Kragujevac, Aleksinac, Niš, Vranje, Vladičin Han, Surdulica, Priștina, Deçan, Peć, Kuršumlija, Kruševac, Kraljevo.

    Cercetările la prima etapă au cuprins peste 60 de obiective, inclusiv centrele industriale – peste 30 la sută din teritoriul Republicii Federale Iugoslavia.

    Experții au inspectat peste 160 de obiective energetice și industriale, precum și sisteme de comunicații, infrastructura transportului. În rezultatul loviturilor aeriene au fost distruse 57 de poduri rutiere și feroviare, ceea ce a condus de dezorganizarea sistemului de transporturi din Iugoslavia.

    “Acest lucru a permis extinderea cardinală a posibilităților comisiei internaționale de evaluare, care și-a spus cuvântul în studierea și analiza urmărilor atacurilor cu rachete și bombe asupra teritoriului Iugoslaviei”, a subliniat interlocutorul agenției.

    Cele mai grave consecințe pentru ecologie au fost legate de bombardamentele asupra complexelor petrochimice și chimice din Panciova, uzina de prelucrare a petrolului din Novi Sad, precum și depozitul de combustibil din satul Bogutovac, districtul Kraljevo.

    În special, la fabrica de îngrășăminte minerale "HIP Azotara" din Panciovo au fost distruse secțiile de producere a amoniacului vegetal și secția de produs finit. Concentrație maximă de lucru de amoniac vegetal a crescut de 2-3 ori. Tot acolo, de la uzina de prelucrare a petrolului în mediul ambiant au pătruns peste 200 tone de tetraetil de plumb toxic. La complexul petrochimic „Petrohimija”, aproape 8 tone de mercur și compușii săi au intrat în sol și în apele subterane din cauza distrugerii liniei tehnologice a instalației de producere a clorului.

    Iugoslavia
    © AP Photo / Dimitri Messinis

    Uzina de prelucrare a petrolului din Novi Sad a fost distrus în totalitate. Peste 5,3 mii de metri cubi de petrol au fost aruncate în canal, pătrunzând în Dunăre. În afară de aceasta, în râu a ajuns fluorură din soluția de spumă pentru stingerea incendiului. Suprafața emisiilor nocive produse prin ardere au ajuns la peste 300 kilometri pătrați. În unele zone, adâncimea de penetrare a hidrocarburilor în sol a ajuns la 70 de centimetri.

    În Bogutovac, în urma loviturilor aeriene în mediu ambiant au fost eliberate peste 17 mii tone de produse petroliere, o parte dintre care au ajuns în râul Ibar.

    Compoziția impurităților nocive de hidrocarburi a depășit norma de 25 de ori, iar a sulfului de 2-3 ori. Doar în rezultatul acestor raiduri au fost supuse pericolului unei catastrofe ecologice bazinele râurilor Ibar și Morava de Vest.

    “Luând în considerație amplasarea obiectivelor periculoase, care au fost supuse atacurilor aeriene, extinderea situației ecologice nocive a vizat și teritoriile statelor vecine cu Iugoslavia – Ungaria, Bulgaria și România”, a subliniat Brajnikov, adăugând că acești compuși chimice și produse petroliere sunt extrem de periculoase pentru sănătate.

    Ulterior, experții au constatat cazuri de transmitere a petrolului și produselor petroliere de-a lungul întregului curs inferior al Dunării, precum și în unele zone ale bazinului Mării Negre.

    Situația a fost complicată și de o cantitate mare de precipitații, neobișnuită pentru această perioadă a anului, precum și de fenomene atmosferice instabile în perioada bombardamentelor.

    Prin urmare, multe substanțe chimice au ajuns în alte țări. Spre exemplu, în regiunea Atenei au fost înregistrată o creștere a nivelului de dioxine în aer.

    Problemele ecologice ale Balcanilor

    Cercetările complexe ale obiectivelor periculoase distruse au permis experților coaliției internaționale „Focus” să constate existența unei amenințări unei catastrofe ecologice pe teritoriul Iugoslaviei.

    Un pericol deosebit pentru oameni a reprezentat poluărilor cu mercurul metalic, pătrunderea în bazile acvatice a țițeiului și produselor petroliere, precum și emisii în mediul ambiant a  uleiului toxic de transformator.

    “Poluarea a creat o amenințare pentru sănătatea populației din zonele centrale ai Republicii Federale Iugoslavia și în bazinul Dunării”, a menționat Brajnikov.

    În cadrul unei conferințe de presă organizate la Belgrad pe 14 august s-a anunțat că analiza consecințelor ecologice, efectuate în baza unor studii de laborator, a fost finalizat în cooperare cu autoritățile competente iugoslave. Au fost finalizate lucrările de măsurare a nivelului de poluare a apei, aerului și solului în regiunea Belgrad, Panciova, Novi Sada, Kragujevac și altor localități, unde exista cea mai mare amenințare a izbucnirii unui dezastru ecologic.

    “Grupul de experți ruși au prezentat în premieră pe o hartă de lucru zonele poluării chimice, inclusiv a deversărilor produselor petroliere, locurile unde au fost utilizate muniții cu uraniu îmbogățit, precum și rutele grupurilor de evaluare care au vizitat toate regiunile Iugoslaviei”, a adăugat Brajnikov.

    Experții au menționat că în cazul în care nu vor fi luate măsuri urgente, atunci problemele ecologice vor devenit de lungă durată și ar putea să se extindă asupra statelor vecine din bazinul dunărean.

    Mai târziu, materialele grupului de lucru au fost făcute publice în Iugoslavia în formatul unei lucrării științifico-practice. Din numele conducerii operațiunii “Focus” aceastea au fost transmise ONU pentru o evaluare ulterioare ulterioară în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.

    “Aprecierea situației ecologice de pe teritoriul Republicii Federale Iugoslavia, creată în urma unor distrugeri în masă, a fost realizată de specialiștii Ministerului Situații Excepționale din Rusia în cadrul grupului internațional de experți „Focus”, reprezentând un aport la analiza urmărilor războaielor contemporane, care vor permite realizarea unor concluzii pe termen lung și efectuarea unor măsuri de diminuarea urmărilor grave pentru omenire”, a conchis Brajnikov.

    Tematic

    NATO se scuză pentru bombardarea Iugoslaviei
    La douăzeci de ani: "Conferința de pace" care a rezultat cu bombardarea Iugoslaviei
    Vučić: Serbia trebuie să ierte bombardamentele NATO din 1999
    Tagurile:
    Iugoslavia, Bombardamente, 1999, NATO, Serbia
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei