18:37 28 Iunie 2017
Chişinău+ 30°C
În direct
    Мэрцишор

    Mărţişor - o tradiţie frumoasă în Moldova şi România

    © Sputnik/ Rodion Proca
    MOLDOVA-ROMÂNIA
    Sa primesc un link scurt
    701

    În vechime, pe data de 1 martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor si tinerilor - fete ăi băieţi deopotrivp.Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

    CHIŞINĂU, 1 mar — Sputnik. În fiecare an, la 1 martie, în Republica Moldova şi România este sărbătorit Mărţişorul, tradiţie străveche care semnifică sosirea primăverii. Cu aceasta ocazie doamnelor si domnişoarelor se oferă mărţişoare, simbol al binelui şi bunăstării. Tradiţiile legate de Mărţişor sunt vechi de peste 8.000 de ani, istoria acestora datând încă de pe vremea Tracilor. Legenda spune că femeile purtau pe vremea aceea monezi sau pietricele la care exista obiceiul de a adăuga fire de lână roşie şi albe.

    În vechime, pe data de 1 martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor si tinerilor — fete ăi băieţi deopotrivp.Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

    Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negreţele şi dă-mi albeţele".

    Unele legende populare spun că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

    În unele judeţe ale României, mărţişorul este purtat doar primele două săptămâni. În localităţile transilvănene mărţişoarele sunt atârnate de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se poate de speriat duhurile rele. În judeţul Bihor de crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoşi şi mai sănătoşi. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. În Dobrogea mărţişoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată. În Republica Moldova mărţişoarele se poartă toată luna martie. Mărţişoare poartă şi bărbaţii.

    Obiceiurile de Mărţişor erau că părinţii să lege copiilor o monedă la gât sau la mână şi să ofere celor tineri mărgele viu colorate înşirate pe un lanţ. Acest gest semnifica puterea si norocul, iar Mărţişorul se punea, de regula, în zorii zilei până să apară soarele. Tradiţiile spun ca 1 Martie este prima zi din an când se celebra prin sărbătoarea "Matronalia" zeul Marte şi puterea acestuia.

    Mărţişoarele se confecţionau din fire albe şi roşii de cânepă sau lână, se legau sub forma cifrei 8 de care se atârnau monede din aur şi argint. Legenda spune că între 1 si 9 martie, "Zilele babelor", baba Dochia toarce lângă oi îmbrăcată în nouă cojoace pe care le scutura unul câte unul în fiecare zi. Obiceiul spune ca mărţişorul trebuie ţinut 9-12 zile si sa fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc şi bunăstare celei care l-a purtat. Tradiţia sărbătoririi Mărţişorului semnifică marcarea tranziţiei dintre sfârşitul iernii, anotimpul rece şi întunecat, şi venirea primăverii, simbolistică a renaşterii şi optimismului.

    În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărţişor", care începe pe data de 1 martie şi durează până la 10 martie.

    Reguli de utilizareCOMENTARII




    Știrile Zilei