13:08 01 Aprilie 2020
În direct
  • EUR19.96
  • USD18.23
  • RUB0.23
  • RON4.14
  • UAH0.66
    Rusia
    Sa primesc un link scurt
    9810

    Kirill Vîșinski și Elena Cerîșeva au răspuns la invitația delegației ruse “pentru a aduce la cunoștința deputaților APCE, în ajunul adoptării unei rezoluții importante, fapte revoltătoare, legate de atitudinile față de jurnaliștii ruși pe teritoriul Uniunii Europeane.

    BUCUREȘTI, 28 ian - Sputnik. Directorul executive al AIP Rossiya Segodnya, Kirill Vîșinski, și redactorul-șef al Sputnik Estonia, Elena Cerîșeva, au sosit la Strasbourg, la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru a pune în discuție subiectul persecuțiilor și limitărilor activității jurnaliștilor ruși în Europa.

    În veste galbene, pentru libertatea cuvântului

    Jurnaliștii ruși au apărut în fața colegilor lor din APCE în vestele galbene ale agenției Sputnik.

    “Culorile noastre corporative sunt galbenul și negru. Înțeleg că aici, în Franța, această culoare provoacă anumite asocieri, însă noi vrem ca aceste veste să fie asociate cu îngrijorarea legată de felul în care parlamentarii au de gând astăzi să apere anumite valori, nu niște persoane concrete, norme concrete într-o legislație concretă”, a subliniat Kirill Vîșinski, care a petrecut mai mult de un an după gratiile închisorii din Ucraina, fiind acuzat de trădare de patrie.

    În cadrul sesiunii de iarnă a APCE se discută despre raportul comisiei pentru cultură, știință, învățământ și presă, întitulat “Amenințările pentru libertatea presei și securitatea jurnaliștilor în Europa”, elaborat de delegatul britanic, lordul George Foulkes. În document Rusia este acuzată de persecutarea și intimidarea jurnaliștilor, precum și conține un îndemn adresat APCE de a soluționat problema violențe asupra angajaților instituțiilor de presă.

    Potrivit lui Kirill Vîșinski, el și Elena Cerîșeva au răspuns la invitația delegației ruse “pentru a aduce la cunoștința deputaților, în ajunul adoptării unei rezoluții importante, care are un titlul răsunător, fapte revoltătoare, legate de atitudinile față de jurnaliștii ruși pe teritoriul Europei, în special în Uniunea Europeană”.

    Cenzură totală în Estonia

    Kirill Vîșinski a menționat că jurnaliștii ruși sunt supuși unor represiuni în Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Germania, Franța și Marea Britanie.

    Vladimir Zelenski
    © Sputnik / Алексей Никольский
    „E vorba de lipsirea de acreditare a colegilor noștri din Sputnik și AIP Rossiya Segodnya, îngrădirea accesului la evenimente. În ultimul timp au fost adresate și amenințări directe, inclusiv cu intentarea unor dosare penale, doar pentru că acești oameni au decis să lucreze pentru o anumită redacție”, a declarat directorul executiv al AIP Rossiya Segondya.

    “În calitatea mea de conducător al Sputnik Estonia consider că în Estonia e o adevărată fărădelege. Nici nu poate fi vorba de existența a unei libertăți de exprimare în statul european Estonia, cred că funcționează o cenzură totală, chiar dacă aceasta este interzisă în Estonia, ca în oricare altă țară europeană”, a adăugat Elena Cerîșeva.

    Conducătorul Sputnik Estonia a subliniat că oficialitățile nu au reacționat în niciun fel la această stuație, pofida faptului că un număr semnificativ al angajaților Sputnik Estonia sunt cetățeni ai acestei țări.

    “Voi face tot ce îmi stă în puteri, împreună cu colegii noștri, cu Kirill Vîșinski, cu susținerea Rusiei, vom vorbi în cadrul forumurilor europene și pentru a aduce la cunoștința tuturor despre situația creată în Estonia”, a subliniat Cerîșeva.

    Îndemn la dialog cu autoritățile

    Situația legată de Sputnik Estonia devine un exemplu grăitor al modului în care sunt tratați jurnaliștii în această țară, a declarat membrul delegației ruse în APCE, președintele comisiei Dumei de Stat pentru afaceri internaționale, Leonid Sluțki.

    “Vorbim despre libertatea jurnaliștilor. Ceea ce s-a întâmplat cu Sputnik Estonia, din păcate, devine deja un exemplu grăitor al modului în care sunt tratați jurnaliștii în această țară. Toate formele de persecutare, inclusiv presiunile asupra arendatorului, blocarea serviciilor bancare ale angajaților Sputnik Estonia reprezintă ceva barbar pentru Europa contemporană. Ar trebuit să tratăm totul ca o glumă, dacă nu ar fi vorba de o realitate”, a declarat el.

    Mai devreme, angajații Sputnik Estonia au primit din partea conducerii Departamentului Poliției și Serviciul de Frontieră amenințări directe cu intentarea unor dosare penale pe numele lor în cazul în care nu-și vor înceta raporturile de muncă până pe 1 ianuarie 2020. Acțiunile au fost motivate de sancțiunile impuse de Uniunea Europeană din 17 martie 2014 împotriva unor persoane fizice și juridice în contextul evenimentelor din Ucraina. Totuși, sancțiunile UE vizează nu AIP Rossiya Segodnua, din care face parte Sputnik, ci împotriva directorului general al agenției, Dmitriy Kisilev, în calitatea lui de persoană fizică.

    Ministrul Afacerilor Externe, Urmas Reinsalu, a declarat anterior agenției RIA Novosti că țara lui promovează politica sancțiunilor a UE nu în raport cu Sputnik, ci în raport cu sancțiunile individuale, care îl vizează pe Kiseliov.
    „Lucrăm în diferite direcții pentru a rezolva această problemă, inclusiv au fost implicate și diverse instituții din Rusia. Aflându-mă în Estonia, la Tallin, în oficiul pustiu, nu pot sta pe loc. Dacă vom tăcea din gură, atunci spațiul informațional legat de problema noastră se va opri, iată de ce trebuie periodic să dăm de știre, dacă este nevoie – să strigăm. Eu sper că va învinge dreapta judecată și cel puțin Estonia va cădea de acord să pună în discuție acest subiect. Acum ei (autoritățile Estoniei), pur și simplu, s-au acoperit cu un scut, acest Cod Penal, sancțiuni internaționale și nu acceptă niciun dialog. Eu sper că vom iniția, cel puțin, un dialog și vom ajunge la un consens, sper că ei (autoritățile Estoniei) își vor recunoaște greșeala”, a spus Cerîșeva.

    La Strasbourg, Elena Cerîșeva și Kirill Vîșinski au avut și o întrevedere cu comisarul Consiliului Europei pentru drepturile Omului, Dunja Mijatović. Acestea i-a fost transmisă o scrisoare în care este descrisă situația agenției Sputnik Estonia.

    În decembrie 2019, președintele Rusiei, Vladimir Putin, comentând situația din jurul Sputnik Estonia, a declarat că autoritățile ruse vor face totul pentru a susține Sputnik în activitatea lui în alte state.

    În răspunsul la scrisoarea adresată de AIP „Rossiya Segodnya”, organizația internațională “Reporterii fără Frontiere” (RSF) au anunțat organizația studiază situația presei de limba rusă din Estonia. AIP „Rossiya Segodnya” solicită revizuirea politicii discriminatorii în raport cu Sputnik Estonia și este dispusă să propună o apreciere acestui caz fără de precedent de încălcare a libertății, precum și solicită luarea unor măsuri de asigurare a drepturilor jurnaliștilor agenției să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, se menționează în scrisoare.

    Tematic

    #ForțaSputnik: Zaharova și jurnaliștii, în apărarea Sputnik Estonia
    Jurnaliștii Sputnik Estonia părăsesc redacția din cauza amenințărilor autorităților
    Rusia va pregăti un răspuns complex la presiunile asupra angajaților Sputnik Estonia
    Federația Europeană a Jurnaliștilor cere CoE examinarea situației Sputnik Estonia
    Delegația din Rusia va propune spre discuție la APCE cazul Sputnik Estonia
    Tagurile:
    APCE, Estonia, Sputnik


    Știrile Zilei