11:10 22 Octombrie 2017
Chişinău+ 12°C
În direct
    Billetes de euro, dólares hongkones y estadounidenses, libras y yuanes

    În România, creșterea economică e o consecință a polticilor monetare europene

    © REUTERS/ Jason Lee
    ANALIZE
    Sa primesc un link scurt
    9144

    În trimestrul doi din 2016, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 6% comparativ cu aceeași perioadă din 2015, fiind cea mai mare creștere economică după declanșarea crizei în 2008. Economistul Radu Bogdan Herzog a oferit pentru Sputnik câteva precizări lămuritoare.

    BUCUREŞTI, 15 aug — Sputnik. Evoluția pozitivă a PIB-ului se bazează pe consumul intern, stimulat de creșterile salariale și de relaxarea fiscală, relatează RFI.

    Profesorul în economie Mircea Coşea a declarat pentru RFI că nu trebuie să ne entuziasmăm. Potrivit acestuia, România va avea de suferit efecte negative pe contul curent, deoarece cre,terea nu este sustenabilă, adică nu se bazează pe creșterea producției interne. O altă problemă evidențiată de economist este creșterea impozitelor şi taxelor locale.

    "Sunt cheltuieli care continuă să crească în Educaţie. Cresc cheltuielile cu medicamentele. Aici nu se reușește un program de reducere a acestor costuri și mai cresc în anumite condiții cheltuielile cu utilitățile", a precizat Mircea Coşea.

    Majorarea cu 6% a PIB-ului în trimestrul doi al anului curent, cea mai mare creştere din 2008 până în prezent, nu a adus cu sine şi o creştere a calităţii vieţii românilor. Bogdan Radu Herzog, expertul în Relaţii Economice Internaţionale cu studii la Rutgers University, a făcut câteva precizări pentru Sputnik în acest sens.

    Acesta identifică o conjunctură de factori care influenţează cifrele prezentate. Astfel, o influență determinantă este dată de factorii monetari: scăderea dobânzilor în România şi dobânzile negative din Europa.

    "Relaxarea creditării are ca efect creşterea masei monetare, a banilor care circulă în economie. De aceea ar trebui văzut cât vorbim de creştere economică şi cât este de fapt inflație. În al doilea rând, dobânzile negative din zona euro stimulează cererea în țările respective, iar acest lucru se translatează într-o cerere mai mare şi în industriile externalizate spre Est", a subliniat Herzog.

    Expertul argumentează că în aceste industrii, de pe urma cărora trăiește de fapt întreaga Românie, inclusiv administrația bucureșteană, există o intensă presiune salarială şi un mare deficit de forță de muncă, datorat şi emigrării în masă.

    "Cifrele sunt îmbucurătoare, însă ele nu reflectă o îmbunătăţire substanţială a structurii economice. Nu am trecut de la carul cu boi la trimis rachete în spaţiu. Cifrele sunt date de masa de bani pusă în circulație şi de gradul în care multinaționalele externalizează producția", a mai punctat Radu Bogdan Herzog pentru Sputnik.

    Tematic

    FMI: în urma migrației spre Occident, Europa de Est a pierdut 7% din PIB
    Tagurile:
    Multinationale, Crestere economica, Saracie, PIB, Bogdan Radu Herzog, România
    Reguli de utilizareCOMENTARII



    Știrile Zilei