06:28 24 Iunie 2017
Chişinău+ 18°C
În direct
    Joseph Stalin

    Stalin: “Transilvania va fi pe veci a României”

    © Sputnik/
    ANALIZE
    Sa primesc un link scurt
    198735317

    64 de ani de la moartea celui care a spus ”toate obstacolele ce vor apărea din partea Occidentului şi a acoliţilor Ungariei vor fi învinse şi dreptatea României va triumfa”

    BUCUREȘTI, 5 mart — Sputnik. Pe 5 martie 1953 o veste stârnea ecou pe întreg mapamondul: Stalin a murit! Evenimentul a fost marcat prin manifestări comemorative grandioase, mii de articole de presă în întreaga lume au evocat personalitatea care a dominat ultimii 15 ai istoriei unei părți a lumii. Abia după câțiva ani a început să se vorbească de crimele lui Stalin, de dictura sa sângeroasă, în primul rând pentru ruși și pentru celelalte popoare sovietice, dar și pentru țările ocupate după război.

    De fapt, dispariția lui Stalin a provocat o răsuflare de ușurare la nivel mondial, peste câțiva ani vor apărea schimbări majore în primul rând în URSS, iar peste câțiva ani, va genera o perioadă de deschidere internațională și de revenire. Iosif Vissarionovici Stalin a fost o personalitate care a marcat istoria, fiind totodată cea mai mare controversă a istoriei moderne și contemporane. Personalitate complexă — teolog, excelent jurnalist, fire pragmatică dominată de multe ori de un cinism criminal, om de acțiune, Stalin nu poat fi înscris nici în cea mai largă paradigmă umană, ale cărei limite le-a depășit de multe ori, poate nu doar în partea răului.

    La fel, pentru români, în dreptul lui Stalin apare marea vină a luării Basarabiei și Bucovinei, urmată de odioasele crime și deportări pe care au suferit modovenii și bucovinenii. Dar, să nu uităm, pactul criminal nu a fost semnat doar de trimisul lui Stalin, ci și de Ribbentrop, trimisul aliatului României, Germania. Da, știu, Germania nu era încă aliatul nostru, dar toată politica românească era utra-filogermană, nemții comandau practic la București prin partidele aservite.

    Dar, în dreptul lui Stalin stă și revenirea Transilvaniei, răpită de același mare aliat al României, Germania, prin nemernicia Occidentului, Diktatul de la Viena. Asaltat de diplomații maghiari, Stalin rostește o frază fără drept de apel, în stilul său unic: "TRANSILVANIA VECINO NA RUMÎNIE" — „Transilvania este (va fi) pe veci a României".

    De fapt, au fost două întâniri pe tema Transilvaniei între conducătorii comuniști români și Stalin, ambele relatate de Gheorghe Apostol. În prima întânire, din decembrie 1944, delegația românească fusese precedată de cea a comuniștilor maghiari, condusă de Matias Rakosi, care-I ceruse lui Stalin pentru Ungaria întreaga Transilvanie. Delegația română își pregătise o întreagă argumentație pe tema Ardealului de Nord, dar, după 10 minute, Stalin l-a interrupt pe Gheorghiu Dej adresându-i-se clar, răspicat:

    "Dej, eu nu pretind că stăpânesc istoria României şi mai ales a Transilvaniei mai bine decât tine. Am înţeles ce doriţi. Cunoaşteţi că nu de mult a fost la mine Rakosi, susţinând că nu numai Ardealul de Nord, ci şi întreaga Transilvanie se cuvine de drept să fie redată Ungariei. I-am răspuns că dacă mai insistă asupra acestei chestiuni, îl voi alunga fără menajamente Dej, Transilvania va fi pe veci a României. Comuniştii unguri şi poporul ungar n-au fost în stare să facă ce au făcut comuniştii români şi poporul român. Voi aţi întors armele împotriva Germaniei, voi aveţi un 23 August! Ne-aţi ajutat să reducem cu şase luni războiul şi să salvăm peste două milioane de soldaţi ai Armatei Roşii (…) Mergeţi acasă şi spuneţi-le comuniştilor români, forţelor democratice ale României, că noi nu ne vom schimba poziţia faţă de Transilvania, că toate obstacolele ce vor apărea din partea Occidentului şi a acoliţilor lui Rakosi vor fi învinse şi dreptatea României va triumfa", a declarat Stalin.

    Desigur, argumentația în privința acestei atitudini poate merge în multe sensuri, aramat română lupta alături de cea sovietică în Ungaria și Cehoslovacia, Transilvania la unguri ar fi reprezentat o potențial de conflict etnic major în zona de sub influența sovietică iar Stalin nu avea nevoie de așa ceva. În plus atât Dej, cât și diplomația românească se bucurau de încrederea lui Stalin, activitatea lui Titulescu fusese extrem de importantă pentru recunoașterea internațională a URSS-ului lui Stalin, ba chiar însuși prizonierul Ion Antonescu se bucura de o anume stimă din partea sovieticilor.

    Una peste alta, azi, 5 martie, se implinesc 64 de ani de când o umbră s-a ridicat de pe lume, o umbră care nu a apărut din prea mult bine, ci din acumularea de nedreptăți ale întregii lumi. Stalin nu a fost în primul rând o cauză, ci un effect al unor cause pe care, dacă nu le vom recunoaște și asuma, se vor repeta.

    Dragoș Dumitriu

    Reguli de utilizareCOMENTARII




    Știrile Zilei