13:39 17 Octombrie 2018
În direct
  • EUR19.65
  • USD16.97
  • RUB0.26
  • RON4.21
  • UAH0.61
    Klaus Iohannis, Angela Merkel

    Iohannis, atac grav la o țară NATO – face jocul Germaniei?

    © Photo: presidency.ro
    ANALIZE
    Sa primesc un link scurt
    46091610

    Discursul lui Iohannis vine după problemele ivite între două state NATO, dar și în condițiile în care SUA, spre deosebire de Germania, vrea să găsească o soluție crizei

    BUCUREȘTI, 29 mai — Sputnik, Dragoș Dumitriu. În aceste zile, la București, are loc cea de-a patra ediție a programului internațional de formare „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil" (SBSR). Tema acestei poartă denumirea "Provocări comune, viitor sustenabil". Evenimentul se desfășoară sub înaltul patronaj al Administrației Prezidențiale, iar organizatori sunt Serviciul Român de Informaţii (prin intermediul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul"), în parteneriat cu Universitatea Harvard și Universitatea Națională de Informații din Statele Unite ale Americii.

    Angela Merkel
    © AP Photo / Markus Schreiber

    Actuala ediție va reuni 70 de participanți și lectori din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Finlanda, Georgia, Grecia, Marea Britanie, Germania, Serbia, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina, dar și oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene și NATO. La eveniment au fost remarcați directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul Programului de Securitate Eurasia de la Universitatea Harvard, Sergei Konoplyov, ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu și adjunctul directorului SRI, colonel Cristian Bizadea.

    În discursul său președintele Klaus Iohannis a susținut că "regiunea Mării Negre trebuie să rămână un spațiu stabil și predictibil", subliniind că, pentru aceasta, e nevoie de o mai bună colaborare în regiune.

    "Participanții la acest mare joc de strategie la Marea Neagră ar trebui să considere regiunea mai degrabă o zonă de convergență a obiectivelor și mai puțin o graniță care desparte interesele divergente. Cheia o reprezintă depășirea animozităților istorice și identificarea complementarității intereselor pentru fiecare dintre țările din regiune — cu alte cuvinte, o mai bună colaborare", a declarat Iohannis.

    Iohannis a reiterat ideea că România reprezintă un pol de stabilitate, "în contextul unor evoluții regionale și internaționale îngrijorătoare". Țara noastră, a declarat Iohannis, "a demonstrat că este un partener de încredere și poate contribui la asigurarea securității regionale pe multiple planuri — politic, diplomatic, militar — și că este pregătită să facă față provocărilor de securitate".

    În mod straniu, față de această primă parte a discursului, diplomatic și istoric impecabil construită,  următorul capitol a cuprins afirmații extrem de grave. După obișnuitele alegații despre "agravarea unor amenințări complexe și dinamice la adresa stabilității regiunii extinse a Mării Negre", înșiruire de sintagme care ar trebui nu doar explicate, ci și traduse, președintele face o afirmație nu doar ciudată, dar chiar scandaloasă pentru reprezentatntul unui stat NATO:

    "Arealul reprezintă o frontieră maritimă a Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene, dar, în același timp, un coridor de acces strategic spre Asia Centrală și Orientul Mijlociu, tablou complicat suplimentar de axa Rusia-Turcia-Iran", a spus Iohannis, preluat de Agerpres.

    Discursul lui Iohannis vine imediat după problemele ivite între Turcia și Germania, dar și în condițiile în care SUA, mai bine zis președintele Trump, încearcă să găsească o soluție crizei relațiilor NATO — Turcia. Asocierea Turciei cu Rusia și Turcia, lăudabilă într-un context normal și nealiniat, este un adevărat atac la adresa Turciei în contextul în care a fost expusă de un lider al unei țări NATO — în care bloc militar politic și structură strategică în Turcia este parte importantă — și care declară Iran drept "originea axei răului" iar Rusia a fost recent clasificată de un important lider american, senatorul John McCain, ca fiind mai periculoasă decât Statul Islamic. 

    Iohannis dă curs în acest fel suspiciunilor că relații sale cu Germania trec dincolo de firescul UE și chiar de cel etnic — mai bine zis că Iohannis, președintele României, ar face jocul Germaniei. 

    Ulterior Iohannis și-a reluat discursul despre diversitatea benefică a etniilor, dar a ajuns iar la un punct ciudat de inflexiune. Enumerând "conflictele înghețate" din zonă, președintele român a vorbit de Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria și Nagorno-Karabah, Ucraina, tot aici a inclus "potențialul eruptiv al unor clivaje identitare", numind aici "Transcarpathia" alături de Caucazul de Nord care ar "amenința, în continuare, stabilitatea și securitatea regiunii". 

    Comentariul meu, cu tot respectul pentru funcția prezidențială română, este că dacă în Transcarpathia există "clivaje identitare", atunci în ținutul Apșa învecinat, în Bucovina de Nord, la fel, învecinată, dar și Herța și județele din sudul Basarabiei, stăpânite integral de Ucraina, există falii identitare care ar trebui recunoscute ca atare, nu considerate "amenințări pentru stabilitatea și securitatea regiunii". 

    Este ciudat cum în retorica "pro-europeană" se fac tot felul de acuzații la adresa unor fapte de acum 70 de ani, dar despre o chestiune arzătoare, precum situația românilor uitați de pe teritoriul Ucrainei, asupra cărora se fac diverse presiuni de către statul vecin și a căror identitate nu e respectată, ei bine despre așa ceva se tace. 

    Poate, cândva, un președinte român va avea curaj să deschidă o discuție serioasă pe tema aceasta.

    Tagurile:
    axa Rusia-Turcia-Iran, Președintele României, NATO, Angela Merkel, Klaus Iohannis, Germania, Turcia, România
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei