05:55 18 Noiembrie 2018
În direct
  • EUR19.31
  • USD17.07
  • RUB0.26
  • RON4.14
  • UAH0.61
    Mihai Eminescu

    Cum au ajuns Eminescu și “lupul dacic” inamici ai NATO și UE

    ionurusciuc.files.wordpress.com
    ANALIZE
    Sa primesc un link scurt
    59551

    Logoul președinției României la Consiliul European a provocat discuții aprinse în jurul identității românești și apartenenței acesteia la spațiile civilizaționale

    BUCUREȘTI, 10 nov Sputnik, Octavian Racu. Logoul președinției României la Consiliul European, care reprezintă un lup dacic stilizat, provoacă tot mai multe polemici în spațiul public. După o critică adusă de fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, care a calificat simbolul drept unul "anti-european", cu un set de comentarii a venit și fostul consilier prezidențial pentru probleme de securitate Iulian Fota, în prezent director al Colegiului Național de Securitate.

    Într-un articol publicat pe ziare.com, acesta vine cu un set de argumente în care încearcă să prezinte UE și NATO ca continuatori ai Imperiului și civilizației romane.

    "În următorii ani marea bătălie pentru soarta României se va da în primul rând în zona ideilor, a ideologiilor!", susține Fota, dezvoltând în articolul său ideea că anume curentul latinist a fost cel care a stat la baza fondării statului român. În acest fel, fostul consilier prezidențial sugerează că oricare alt curent opus latinismului este ostil statalității românești și destinului său occidental.

    Latinismul — unica ideologie a românismului?

    Prin inamicii occidentalismului și latinismului românesc, Fota îi identifică pe conservatorii români, care "se temeau de pierderea privilegiilor personale și a puterii", și chiar pe Mihai Eminescu, care ar fi servit "în calitate de tribună și principal instrument" al conservatorilor, iar aceștia din urmă i-ar fi „construit un cult ca poet".

    Totuși, directorul Colegiului Național de Informații ignoră mai multe aspecte ale istoriei devenirii naționale a românilor: cristalizarea statelor medievale și a culturii românești sub influența Imperiului Bizantin și în opoziție față de lumea catolico-occidentală, dar și rolul deosebit pe care l-a avut Imperiul Rus în modernizarea statelor românești. Fota ignoră și faptul că latinismul a reprezentat o fază a copilăriei și adolescenței națiunii române care, suferind de un complex de inferioritate într-o plină "primăvară a popoarelor", încerca să-și găsească o identitate într-un trecut mitic și inventat. Generația de intelectuali care a succedat generația revoluționarilor romantici din 1848 a înțeles că o națiune nu se poate dezvolta în baza unei construcții false, în care românilor le este rezervat doar calitate de un apendice a unei civilizații apuse. Iată de ce începând cu Bogdan Petriceicu Hasdeu, curentul cultural și literar Junimea, ulterior generația interbelică, elita intelectuală românească a încercat să cristalizeze o identitate românească pornind de la particularitățile care definesc cu adevărat fundamentele civilizaționale ale poporului român: geneza neamului românesc în leagănul Vechii Europe — Balcanii, elementul slav care a oferit trăsături specifice latinității orientale, dar și apartenența la spațiul post-bizantin și ortodox.

    Identitatea românească, ostilă "căii europene"?

    Cu toate acestea, Fota merge mai departe, ajungând să asimileze dacismul cu antisemitismul, afirmând că orice direcție națională, în afară de calea europeană, ar fi un dăunătoare.

     "Dacismul este precum antisemitismul de altă dată. România nu are nevoie de o nouă "linie națională" în politica sa. Este suficient să se țină de "calea europeană", cea descrisă de Lovinescu în Istoria civilizației românești, pentru că, fără a fi perfectă, calea europeană este de preferat celei ruso-turcești sau local-tradiționale, fie ea și dacică, afirmă Fota.

    În realitate, extrema latinistă, cu tot purismul său, care mai mult a dăunat culturii românești, nu se deosebește de cealaltă extremă — dacismul, curent care neagă în aceeași măsură complexitatea procesului cristalizării identității și statalității românești.

    De altfel, încercare de a argumenta teoretic apartenența la NATO și UE prin apelarea la un trecut mitic latin este sub orice critică, pentru că cele două organizații supranaționale au cu totul altă rațiune și alt fundament ideologic. Cum ar putea domnul Fota, spre exemplu, aduce aceleași argumente în Turcia, una din cele mai importante state membre a NATO, care deloc nu se percepe în calitate continuatoare a civilizației Imperiului Roman de Vest? De altfel, ilustrul filosof, Oswald Spengler, argumentează foarte bine în "Declinul Occidentului" că Europa de Vest nu reprezintă un continuator al spiritului civilizației greco-romane, ci doar a adaptat unele elemente, cărora le-a oferit o proprie interpretare. Într-o anumită etapă a istoriei, românii au încercat același lucru, însă acest lucru nu presupune nicidecum faptul că păstorul valah ar fi un continuator al patricianului roman sau al soldaților africani și sirieni din legiunile romane. Deocamdată, unicul lucru care leagă actuala civilizație euro-atlantică de lumea greco-romană este obsesia pentru libertinajul sexual și homosexualitate.

    De o altă părere în polemica legată de logou și apartenența civilizațională a României este analistul politic Bogdan Duca. Acesta acuză criticii logoului de capitulare necondiționată a României în fața ideologiilor care bântuie Europa și America.

    „Văd acum că logo-ul e atacat pentru că nu ar fi suficient de pro-european, că pare ofensiv. Cei care vin cu asemenea critici sunt însă cam cei care din atâta admirație față de Occident și față de Uniunea Europeană au contribuit la capitularea necondiționată a României în fața ideologiilor care bântuie Europa și America", scrie Duca pe blogul său.

    "Avem nevoie de redobândirea încrederii în noi. Iar pentru asta trebuie să scăpăm atât de mizeriile naționaliste care construiesc o Românie foarte străină de realitatea românească, dar și de porcăriile pro-occidentaliste ale fascinației față de toți faliții Americii, Angliei, Franței sau Germaniei….", consideră Bogdan Duca.

    În 2019, România urmează să preia președinția Uniunii Europene. E un bun prilej pentru statul român de a-și manifesta din plin capacitatea instituțională în gestiunea problemelor Uniunii, nu în calitate de "urmaș al Romei", ci în calitate de un popor și țară care a reușit să acumuleze o experiență istorică, fiind în egală măsură demn de propria identitate și istorie cu alte popoare europene.

    Tematic

    Lupul dacic, suspectat de anti-europenism. Toată lumea e de acord?
    Tagurile:
    latinism, dacism, lupul dacic, NATO, UE, Mihai Eminescu, Teodor Baconschi, Iulian Fota, Bogdan Duca, România
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei