15:54 25 Februarie 2018
Chişinău-7°C
În direct
    Steagurile Lituaniei și UE

    Țările baltice renunță la statutul de agent de influență al SUA?

    © Sputnik/
    ANALIZE
    Sa primesc un link scurt
    18470

    Țările baltice demonstrează tot mai mult că vor să renunțe la statutul de agenți de influență a SUA în regiune, optând pentru o mai bună relație cu mai marii UE și Rusia, consideră editorialistul Sputnik Lituania

    CHIȘINĂU, 23 ian — Sputnik. Lituania a început să dea semne de nesupunere față de patronul său american. Săptămâna trecută statul lituanian a făcut două gesturi neprietenoase în adresa Washingtonului, ceea ce ar putea indica asupra faptului că elita politică nu mai vrea să-și asume rolul de agent american de influență în regiune, afirmă editorialistul Andrei Starikov într-un articol publicat de Sputnik Lituania.

    Autorul amintește de o declarație făcută în ajunul Revelionului de președintele lituanian, Dalia Grybauskaitė, potrivit căreia țara sa trebuie "să coopereze, să facă comerț, nu să lupte cu Rusia". Cu o săptămână înainte, prim-miniștrii țărilor baltice capitulaseră în fața proiectului ruso-german „North Stream-2". În comunicatul semnat de șefii guvernelor celor trei țări baltice, reuniți la Tallin, se menționează că "dacă proiectul North Stream-2 va fi realizat, acesta trebuie să corespundă legislației UE și principiilor Uniunii Energetice". Spre deosebire de reacțiile anterioare, în text nu se fac aluzii nici la "pactul Ribbentrop-Molotov", nici la "armele de supunere a Germaniei" și nici la „sugrumarea Ucrainei".

    „Ce s-a întâmplat cu politica lituaniană în ajunul noului an? Unde s-a pierdut discursul antirusesc?", se întreabă editorialistul.

    Andrei Starikov consideră că schimbările în politica externă a țărilor baltice sunt determinate de conflictul apărut între SUA și UE.

    "Când în relațiile dintre doi giganți geopolitici sunt stabile, periferia proamericană a Europei nu este pusă în fața unei alegeri. Când în interiorul familiei transatlantice se întâmplă certuri, țările baltice sunt nevoite să decidă de partea cui sunt. Dacă tradițional acestea pledau în favoarea SUA, de această dată tradiția nu a funcționat", scrie el.

    Ultimul pachet al sancțiunilor antirusești din partea SUA a lovit în sectorul energetic european. Legea adoptată de Congres în iulie, care permite americanilor să introducă noi sancțiuni împotriva investitorilor în construcția conductelor de gaz destinate exporturilor, a trezit reacții furibunde la Bruxelles.

    „North Stream-2  a devenit cel mai sensibil proiect. Gazoductul ruso-german a scos la iveală dilema intereselor energetice și economice europene, contradicțiile și conflictele pe care le generează. Nu există o Europă unită, nu există o solidaritate europeană — a reamintit încă odată North Stream-2. Anterior, acest lucru l-a demonstrat criza refugiaților", scrie Starikov.

    Autorul menționează că dezvoltarea gazoductului North Stream-2 este susținută de țările din Europa de Vest  — Germania, Franța, Austria, Italia. Împotriva proiectului se pronunță un șir de state de tranzit din Europa de Est (Slovacia, România, Ungaria), care nu vor să-și piardă câștigurile de pe urma tranzitării prin teritoriul lor a gazului rusesc.

    Un oponent ireconciliabil al proiectului sunt Statele Unite, care doresc să livreze pe piața europeană propriul gaz lichefiat, recomandând europenilor cu ajutorul bâtei sancțiunilor să renunțe la construcția infrastructurii de transportare a gazelor.

    Pe continentul european, în tabăra celor mai vocali oponenți ai conductei ruso-germane se află așa-numitul "proxy american" — Polonia și țările baltice, chiar dacă „North Stream-2" nu afectează economic în niciun fel aceste state. În critica adusă proiectului, Varșovia și capitalele țărilor baltice apelau la argumente geopolitice: „nu trebuie să permitem o apropiere între Berlin și Moscova, nu trebuie să lipsim Ucraina de veniturile de pe urma tranzitării gazelor".

    Acum, se pare că țările baltice s-au consolat cu ideea că "North Stream-2" va fi construit și nu există niciun sens în continuarea unei linii de confruntare, lăsând toată critica pe seama polonezilor.

    „Rusofobia politicienilor din țările baltice este una instrumentală. Acum un sfert de veac, aceștia și-au schimbat radical retorica — au renunțat la mantalele comuniste în favoarea costumelor "democratice". Iată de ce rusofobia nu are nicio legătură cu niște resentimente personale, reprezentând doar o pură afacere", consideră editorialistul Sputnik Lituania.

    "Peste un an și jumătate expiră mandatul actualului președinte lituanian, Dalia Grybauskaitė. Acum pentru ea vine timpul ca să le demonstreze marilor puteri europene dragostea și loialitatea, de dragul unor eventuale funcții în Comisia Europeană sau alocării de fonduri pentru Lituania după anul 2020", afirmă Starikov.

    De altfel, Lituania, alături de Estonia, și-a demonstrat explicit schimbarea vectorului extern, atunci când a votat în cadrul Adunării Generale a ONU în favoarea rezoluției care condamna recunoașterea de către SUA a Ierusalimului drept capitală a Israelului. E un gest fără precedent care semnalează că în relațiile dintre SUA și țările baltice a început o perioadă rece.

    Tematic

    Rusia ar putea extinde Turkish Stream în alte state europene
    Încă un stat balcanic se alătură proiectului Turkish Stream, nu și România
    Gazprom începe construcția conductei Turkish Stream
    Șeful Comisiei Europene susține construcția gazoductului „Nord Stream - 2"
    Parlamentul a ratificat acordul cu privire la „Turkish Stream”
    Rusia și Turcia au început discuțiile asupra proiectului „Turkish Stream”
    Tagurile:
    North Stream - 2, gazoduct, Andrei Starikov, Dalia Grybauskaitė, Dalia Grybauskaite, Țările Baltice, Lituania, Uniunea Europeană, Rusia, SUA
    Reguli de utilizareCOMENTARII



    Știrile Zilei