10:09 19 Martie 2019
În direct
  • EUR19.55
  • USD17.21
  • RUB0.27
  • RON4.11
  • UAH0.63
    Exit sign

    RoExit - dezastru sau eliberare? Cât ar suferi și ce ar câștiga România și UE

    CC0 / Pixabay / Pexels
    ANALIZE
    Sa primesc un link scurt
    117282

    Ce se va întâmpla dacă România va ieși din Uniunea Europeană, va fi, pentru noi și pentru ei, mai bine sau mai rău?

    BUCUREȘTI, 3 oct — Sputnik, Daniel George Nistor. După discuțiile aprinse de la Parlamentul European, privind Legile justiției și intervențiile jandarmilor la demonstrația din 10 august, a apărut o nouă temă în spațiul public: RoExit, o posibilă ieșire a României din UE.

    Greu de crezut că acest lucru se va întâmpla, dar dacă totuși se va întâmpla, care vor fi urmările în plan economic, România va pierde (sau va câștiga) bani?

    Desigur, un astfel de eveniment nu ar însemna automat o rupere totală a relațiilor cu statele membre, dar ar fi un semnal puternic, care ar schimba multe.

    În acest moment, la schimburile comerciale România este practic dependentă de UE, care reprezintă peste 75%, atât la exporturi cât și la importuri.

    Dar balanța este negativă. În primele șapte luni ale acestui an, exporturile au însumat circa 40 miliarde de euro, iar importurile 47,5 miliarde de euro, după cum arată cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS).

    Un deficit de 7,5 miliarde de euro.

    Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a avertizat, în urmă cu patru luni, că tocmai această dependență de UE este principala cauză pentru care avem deficit de cont curent.

    Din acest punct de vedere, un RoExit nu prea ar avea cu ce să ne ajute. Interesul României nu poate fi renunțarea la o piață unde vindem (și de unde cumpărăm) mult, ci păstrarea acestei piețe, dar în același timp diversificarea portofoliului de comerț exterior, explorarea de noi oportunități, dezvoltarea de schimburi cu alte țări, alte zone ale lumii. Ca un om care are un singur loc de muncă, dar salariul nu îi ajunge să își plătească datoriile — acesta nu va trebui să renunțe la jobul actual, ci să încerce să găsească altele, care să îi completeze veniturile.

    În discuțiile iscate zilele acestea, euro-entuziaștii au adus ca argument faptul că România este beneficiar net la bugetul UE, contribuind în 2017 cu 1,2 miliarde euro și fiindu-i alocate 4,7 miliarde de euro, după cum scrie publicația Europuls.ro.

    Diferența de 3,5 miliarde de euro nu este importantă numai prin valoarea ei absolută. Aceasta reprezintă circa 2% din Produsul Intern Brut (PIB) și este mai mică decât suma investițiilor străine directe pe anul trecut — 4,6 miliarde de euro. Fondurile europene țin în viață însă multe afaceri, care s-ar descurca foarte greu sau ar capota fără acești bani.

    Dar și aici există două fețe ale monedei. Polonia a fost recent subiectul unor dezbateri similar, tot pe motiv de legislație. În cursul discuțiilor, oficialii polonezi au spus, ironic, că la acest calcul beneficiar-contributor ar trebui să se scadă profiturile obținute de multinaționalele prezente în țara lor, care mai absorb și o bună parte din fondurile europene. La noi, ele primesc și ajutoare de stat, subvenții pentru derularea de investiții majore.

    Nu putem ști dacă în caz de RoExit, multinaționalele ar începe să plece din România, dar în mod sigur o astfel de modificare a stării de fapt nu le-ar cădea bine. Euroscepticii spun "să plece, că oricum fac profituri mari pe seama prețurilor ridicate și a salariilor mici". Dar acum, ne place sau nu, aceste companii au creat un sistem important în economia națională. Destrămarea acestui sistem ne-ar putea pune într-o situație similară celei din anii post-1989. Atunci am salutat cu bucurie desființarea CAER (acea "Piață Comună" a lagărului comunist) și am distrus fostele întreprinderi, pe motiv că sunt "ceaușiste și ineficiente". Urmarea? Dispariția unui întreg sistem de relații, care a a atras fenomenele cunoscute din anii 90: șomaj, inflație, nesiguranță.

    Milioane de români muncesc în prezent în țările Uniunii Europene. Un RoExit nu i-ar trimite automat pe toți acasă, dar ar genera mari probleme la acest capitol. Cum ar fi să ne trebuiască vize pentru a ajunge în Italia sau Spania? O întoarcere masivă ar afecta atât România cât și statele dezvoltate ale UE.

    Noii veniți s-ar integra cu mare greutate în noul sistem, pentru că nu poți să oferi dintr-o dată milioane de joburi într-o țară care trece printr-o asemenea schimbare. Iar țările dezvoltate ar pierde mulți lucrători care în acest moment prestează munci mai mult sau mai puțin calificate. Aceștia nu pot fi înlocuiți cât ai bate din palme.

    La noi se face multă gălăgie pe tema crizei de forță de muncă. Dar cifrele oficiale ne arată că Vestul are o și mai mare problemă. Rata joburilor vacante în România este de 1,3%, mai mică decât media Uniunii Europene, de 2,1% și mult sub a unor țări precum Germania (2,9%) sau Austria (2,7%), după cum indică datele Eurostat.

    Ieșirea României din UE nu ar fi poate o mare nenorocire, nici pentru noi, nici pentru occidentali, dar ar provoca destule neplăceri de ambele părți.

    Tagurile:
    Roexit
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei