02:34 23 Mai 2019
În direct
  • EUR20.09
  • USD17.99
  • RUB0.28
  • RON4.22
  • UAH0.68
    Donald Trump și Vladimir Putin

    SUA readuc „sferele de influență”. Efectele “doctrinei Monroe”

    © Sputnik / Aleksey Nikolskyi
    ANALIZE
    Sa primesc un link scurt
    Octavian Racu
    30051

    Revenirea SUA la conceputul sferelor de influență ar trebui să îngrijoreze statele din Europa de Est. Cât de durabil mai poate fi parteneriatul strategic al Poloniei și României cu SUA?

    CHIȘINĂU, 8 mai – Sputnik, Octavian Racu. Declarațiile oficilialilor americani, printre care și ale consilierului pentru securitatea națională, John Bolton, prin care emisfera de Vest reprezintă o zonă a intereselor exclusive ale SUA ar trebui să îngrijoreze Polonia, afirmă jurnalistul polonez Oskar Górzyński, într-un articol publicat pe “Wirtualna Polska”. Potrivit lui, o revenire a Statelor Unite la așa-numita doctrină Monroe și conceptul sferelor de influență ar putea submina toate eforturile diplomatice depuse de Varșovia și amenința securitatea Poloniei.

    Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov
    © Sputnik / Евгений Биятов

    Varșava a subliniat în mai multe rânduri importanța unei ordini mondiale bazate pe principii și norme, nu sfere de influență, de pe urma cărora au avut de suferit polonezii pe parcursul istoriei. Astfel de declarații făcuse, spre exemplu, președintele Andrzej Duda în cadrul Adunării Generale a ONU, când a punctat prioritățile Varșoviei în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

    Afirmațiile lui Bolton reprezintă o creionare directă a sferelor de influență ale SUA, recunoscând că ar fi un lucru firesc pentru o mare putere.

    În opinia lui Górzyński o astfel de tratare a sistemului relațiilor internaționale ar putea favoriza Rusia și China, care abia așteaptă să-și declare și ele propriile sfere de influență, după exemplul politicii americane.

    “Pentru Polonia această știre nu ne poate bucura pentru că în sistemul relațiilor internaționale, jucătorii mici, precum țara noastră, nu au dreptul la vot, și chiar dacă astăzi America ne consideră o parte din sfera ei de influență, acest lucru nu presupune că lucrurile vor rămâne așa. Așa cum demonstrează istoria recentă (mai ales perioada interbelică) frontierele unor astfel de sfere se schimbă foarte ușor, iar deciziile sunt luate fără participarea tuturor părților interesate”, scrie analistul polonez.

    Autorul observă pe bună dreptate că în ultimii ani se observă o revenire a sistemului relațiilor internaționale de la cel bazat pe dreptul internațional, soft-power și structuri supranaționale, instituit după cel de-Al Doilea Război Mondial, spre un model bazat pe izolaționism, forță militară și sfere de influență. Într-o astfel de lume țările mai mici se vor simți tot mai amenințate.

    Temerile Górzyński sunt deplin valabile și pentru celelalte state din Europa de Est, cum ar fi România, care au sperat să-și sporească importanța în această parte a continentului printr-un discurs agresiv antirusesc, evocarea eternei “amenințări rusești”, sperând că factorul american (în special cel militar și energetic) îi va favoriza în raport cu celelalte mari puteri europene.

    După ultima discuție telefonică între Donald Trump și Vladimir Putin pe 3 mai, președintele SUA a publicat pe contul său Twitter niște reacții destul de pozitive în care își exprimă speranța în relansarea relațiilor bilaterale ruso-americane, inclusiv în domeniul economic și comercial.

    Pentru țările din așa-numitul “cordon sanitar” (de la Marea Baltică, până la Marea Neagră), revenirea modelului “sferelor de influență” și o relansarea unui dialog între Moscova și Washington, o astfel de evoluție ar putea provoca fiori. Miza exagerată pe “prietenia” cu SUA, uneori chiar și cu prețul înrăutățirii relațiilor cu unii parteneri europeni – cum ar fi Germania (acuzată des de Varșovia de “complotare cu Moscova”, în contextul divergențelor legate de Nord Stream-2), ar putea plasa est-europenii într-o poziție destul de incomodă și vulnerabilă. Lipsite de sprijinul american, aflate între Moscova și Berlin, țări precum Polonia și România vor trebui să-și revadă rapid prioritățile în politica externă (renunțând la iluziile unei „Americi salvatoare”) pentru a nu ajunge într-o situație asemănătoare celei de până la cel de-Al Doilea Război Mondial.

    Între timp, merită o atenție sporită discursul rostit de ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei în cadrul reuniunii statelor Grupului de la Vișegrad și țărilor din Parteneriatul Estic, în prezența lui Teodor Meleșcanu, despre necesitatea revenirii la ideea "zonei eurasiatice de liber schimb", cu trimiteri foarte clare la o consolidare a relațiilor strategice cu China și Rusia.

    Tematic

    Zaharova a comentat amenințările lui Bolton privind situația din Venezuela
    Bolton: Prezența militarilor străini în Venezuela va fi tratată ca o amenințare
    Bolton: Rusia să nu se amestice în problemele Venezuelei
    Bolton vrea să-l convingă pe Trump să trimită armata în Venezuela
    Trump contrazice declarațiile lui Bolton și Pompeo pe Venezuela, după convorbirea cu Putin
    Tagurile:
    Polonia, România, SUA
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei