11:39 22 Ianuarie 2021
În direct
  • EUR21.19
  • USD17.45
  • RUB0.24
  • RON4.35
  • UAH0.62
    ANALIZE
    Sa primesc un link scurt
    1562109

    Ce urmări ar putea avea aplicarea ideii de lichidare a datoriei SUA față de China, drept “răsplata” pentru daunele aduse de pandemia coronavirusului.

    MOSCOVA, 4 mai – Sputnik, Ivan Danilov. Ideea unei pedepse demonstrative și umilitoare Chinei “pentru coronavirus” prin exproprierea unui trilion de dolari din rezervele de aur chineze, despre care am mai scris, a ajuns până la cele mai înalte cabinete ale puterii americane. Acum două săptămâni o astfel de abordare exotică a fost discutată de senatorii republicani și moderatorii talk-show-urilor politice la posturile americane politice de televiziune, însă iată că ideea a ajuns și la Casa Albă.

    Potrivit The Washington Post, care face trimitere la surse din administrația Trump, problema “ștergerii propriilor datorii” ale Washingtonului față de Beijing se discută în cadrul strategiei de a forța China să plătească compensații financiare pentru daunele provocate de coronavirus. “Ștergerea propriilor datorii” în acest caz ar putea fi prezentată publicului american ca o plată în avans a acestor compensații: Beijingul credea că a oferit Washingtonului bani cu împrumut, iar în realitate doar și-a achitat anticipat reparațiile pentru daunele provocate de pandemie. Probabil, potrivit codului moral al gentlemanilor de peste ocean o astfel de abordare corespunde unor idealuri înalte ale moralității și dreptății, de respectarea cărora se mândresc politicienii americani și fanii lor din Rusia.

    Dacă ar fi să credem declarațiilor oficiale ale conducerii americane, China este principalul inamic, iar cel mai rațional gânditor în administrația lui Trump este însuși președintele. Acesta ar susține “penalizarea” materială a Chinei (pentru erorile comise de SUA în pregătirile de epidemie), însă, luând în considerație experiența în sfera afacerilor – se opune unor decizii extrem de riscante, care ar putea pune în pericol statutul valutei americane.

    The Washington Post descrie întreaga gamă de măsuri discutate: “Potrivit surselor (familiarizate cu elaborarea măsurilor de răzbunare împotriva Chinei), în ultimele zile președintele Trump și-a manifestat furia de față cu consilierii lui în legătură cu acțiunile Chinei, acuzând această țară de ascunderea informațiilor despre virus și a discutat despre adoptarea unor măsuri serioase, care, probabil, vor fi urmate de niște acțiuni de răspuns din partea Beijingului.

    În particular, Trump și consilierul lui au discutat despre problema lipsirii Chinei de “imunitate suverană” pentru a permite guvernului sau (victimelor epidemiei în SUA) să acționeze China în judecată. George Sorial, care a ocupat anterior o funcție de top-manager în compania Trump Organization și participă la o plângere colectivă împotriva Chinei, a declarat publicației The Washington Post că el și alți oficiali de la Casa Albă au discutat despre reducerea “imunității suverane” a Chinei. Experții pentru probleme juridice afirmă că tentativa de a limita această “imunitate suverană” a Chinei va fi extrem de complicată și în acest sens vor fi necesare niște acte juridice suplimentare din partea Congresului.

    Unii reprezentanți ai administrației au discutat și despre modalitatea prin care SUA și-ar putea anula o parte a datoriilor față de China, au declarat două surse, familiar cu mersul discuțiilor. Deocamdată, nu se cunoaște dacă președintele a susținut această idee”.

    Ceva mai târziu președintele a comentat această situație într-o manieră destul de evazivă, menționând că dacă “ar s-ar intra în aceste jocuri, totul va fi complicat” . Și și-a exprimat îngrijorarea pentru “sanctitatea dolarului” (sanctity of the dollar), probabil, făcând o aluzie faptul că un faliment selectiv din partea SUA ar putea să submineze utilizarea monedei în calitate de principala valută de schimb la nivel mondial. Pe de altă parte, Trump a căutat să-i consoleze pe jurnaliști, afirmând că va găsi neapărat o cale de a pedepsi China și a menționat o altă idee – instituirea unor tarife vamale extraordinari de mari la mărfurile chineze, pentru a obține din partea Chinei acel trilion de dolari. Probabil, anume atât apreciază liderul american daunele pe care le-a suferit economia americană și rating-ul lui personal de pe urma acțiunilor și inacțiunilor oficialităților de la Beijing în perioada epidemiei.

    Toate aceste afirmații ar putea fi tratate ca un discurs preelectoral. Însă dacă acum 15 ani cineva i-ar fi spus unui expert în drept internațional și finanțe că SUA vor introduce sancțiuni împotriva companiilor și băncilor rusești pentru că Rusia ar fi “anexat un teritoriu străin” și că “s-a implicat activ în alegerile americane”, iar aceste sancțiuni vor fi introduse chiar de președintele în favoarea căruia Rusia ar fi intervenit în procesul electoral – acest expert ar fi râs îndelungat, considerând că e vorba de o satiră la politica americană.

    Însă toate acestea au devenit o realitate destul de rapid, din punct de vedere al proceselor istorice. În perioada unor crize globale profunde (iar pandemia este într-adevăr o criză globală) istoria ar putea să ia turații într-o viteză despre care un politician din secolul trecut spunea – există decenii în care nu se întâmplă nimic și există câteva săptămâni în care totul se întâmplă cât în decenii.

    Merită să luăm în considerație că decizia de a jefui Republica Populară Chineză de 1,3 trilioane de dolari, anulând prin semnătura președintelui american obligațiile pe care le deține – nu este doar una economică, dar și politică. Urmărind camioanele cu cadavre pe piețele din New York și îndeplinind cererea (probabil, pentru prima dată în viață) pentru ajutor de șomaj, având o perspectivă neclară în privința capacității de achita serviciile comunale și ipotecă, zeci de milioane de alegători americani, care vor participa în toamnă la alegerile prezidențiale, vor avea niște emoții destul de negative.

    Dacă președintele va spune că a anulat datoria față de țara care, potrivit versiunii lui Trump și multor jurnaliștii americani, este responsabilă de epidemie, iar banii economisiți le va împărți muncitorilor din sfera petrolieră, care și-au pierdut locurile de muncă, acest gest politic puternic va urmat de niște beneficii electorale solide.

    Din punct de vedere al gestionării riscurilor, inclusiv al celor politice, acum ar putea demara o retragere lentă (pentru a nu atrage atenția Casei Albe) a rezervelor valutare chineze din instrumentele americane sau, cel puțin, reducerea ponderii acestora în rezerve, pentru că Trump (și ultimii ani sunt dovadă) își poate schimba poziția politică oficială în orice moment.

    Așa cum anunță The Washington Post, “pedepsirea Chinei este ceea spre ce înclină președintele, a declarat unul din consilierii superiori”.

    Distrugerea unei treimi din rezervele de aur ale Chinei este o penalitate destul de serioasă, mai ales că prima reacție la un posibil faliment în legătură cu “datoria chineză” a fost slăbirea yuanului în schimburile interbancare. Dacă această ștergere forțată a datoriilor va avea loc, atunci presiunea asupra valutei chineze va deveni una incomparabil de mare.

    În cele din urmă, lui Trump i-ar putea părea o idee minunată sacrificarea statutului dolarului de dragul obținerii unui nou mandat. În plus, la Casa Albă s-ar putea înrădăcina idea că dacă Rezerva Federală cumpără obligațiile americane de pe piață, atunci SUA nu mai au nevoie de creditori externi: tiparul și bugetul îi vor salva, vor acoperi datoria de stat și vor asigura dolarul. Anume o astfel de certitudine, chiar dacă ea nu corespunde realităților economice, au educat-o americanii în aliații lor externi și nimic (în afară de bunul simț, care se află astăzi în deficit), ajungând și ei să creadă în asta.

    În acest context, ar merita să ne amintit de proverbul “tot răul e spre bine”: sancțiunile antirusești au determinat Rusia să se îngrijească de propria stabilitate financiară, de sporirea ponderii aurului în rezervele valutare și să minimalizeze vulnerabilitățile în fața finanțărilor valutare externă. Luând în considerație riscurile și catastrofele care ar putea avea loc în sistemul financiar mondial, dacă Washingtonul într-adevăr va declanșa împotriva Beijingului un război comercial și financiar, toate măsurile de precauție ale Rusiei se vor dovedi cât se poate de oportune.

    Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
    Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

    Tematic

    Ungaria dă clasă Europei: a primit 31 de milioane de măști din China
    Coronavirus: Marea Britanie depășește China la numărul de decese
    Știrea anului în Pandemia COVID-19 – vine din China!
    Pe China o așteaptă „răzbunarea pentru virus” - detalii
    Un avion al Forțelor Aerospațiale din Rusia a adus în Moldova produse medicale din China
    Mircea Badea bate obrazul medicilor: ”Le e FRICĂ la toți și TAC - e mai rău ca în China!”
    Tagurile:
    SUA, China, Donald Trump

    Știrile Zilei