22:38 18 Ianuarie 2021
În direct
  • EUR20.96
  • USD17.29
  • RUB0.24
  • RON4.30
  • UAH0.62
    ANALIZE
    Sa primesc un link scurt
    832131

    De ce sistemele HIMARS nu reprezintă un pericol atât pentru Rusia, cât pentru România și statele din regiunea Baltică.

    MOSCOVA, 26 nov – Sputnik, Aleksandr Hrolenko. Statele Unite și aliații lor din NATO nu deține arme care cu adevărat și în mod ultimativ ar amenința Rusia în peninsula Crimeea și regiunea Kaliningrad. Numărul aliaților NATO nu poate fi convertită în calitatea operațiunilor militare, chiar și în Afganistan (talibanii nu sunt un adversar dotat cu tehnologii). Americanii nu sunt jenați de rămânerea în urmă față de Rusia la capitolul tehnologiilor militare (rachete hipersonice, sisteme de apărare antiaeriană și luptă radioelectronică, sisteme submarine robotizate). Exersând tactica “desfășurării războiului hi-tech”, trupele terestre ale SUA au transferat, săptămâna trecută, în câteva ore, pe calea aerului din Germania în România două sisteme de lansare multiplă a rachetelor HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), au efectuat câteva lansări de rachete în direcția Mării Negre și operativ au readus lansatoarele pe baza Ramstein.

    Potrivit publicației Forbes, scurta misiune cu lansări în România a devenit o demonstrare de forță a armatei americane, „un mesaj pentru Moscova” și o „surpriză cu rachete” pentru grupul de forțe ale armatei rusești din Crimeea. Altfel nici nu se putea, pentru că Marea Neagră „se transformă rapid într-un lac rusesc”, fapt care amenință interesele Statelor Unite.

    Desigur, două lansatoare HIMARS nu schimbă mult lucrurile în regiune, însă în 2018 în Germania a revenit brigada americană 41 de artilerie, în dotarea căreia sunt două baterii ale HIMARS (36 de lansatoare cu suma salvelor de 216 cu rachete de 227 milimetri).

    Americanii consideră că vitează mare de desfășurare a HIMARS va complica contraatacul inamicului: “E dificil să lovești un lansator care se află la sol doar câteva ore” și efectuează atacuri asupra câteva puncte.

    Exerciții similare Rail Gunner Rush, cu sistemul HIMARS, au avut loc mai devreme în Estonia, la o distanță de 110 de kilometric de frontiera rusă. În acest fel, în septembrie 2020, SUA și-au demonstrate “adeziunea față de securitatea regiunii Baltice”. Moscova, la rândul ei, a calificat Rail Gunner Rush “provocatoare și extrem de periculoasă pentru stabilitatea regională”.

    Spectacol pentru Europa

    Armata SUA din Europa are tendința de a ignora interesele aliaților și chiar geografia. Publicația Forbes menționează: “De la țărmul românesc, până în Crimeea sunt doar 250 de mile (400 kilometri) prin Marea Neagră. Sistemele HIMARS, transferate în România reprezintă o amenințare serioasă și impredictibilă pentru trupele rusești din regiune”. Comandantul trupelor terestre ale României, generalul maior Iulian Berdilă, confirm: “Fatalitatea, demonstrată astăzi la distanță, utilizată în exercițiile de la Marea Neagră, e de la sine înțeles”. Apropo, România se află în plin proces de achiziționare din SUA a propriilor sisteme HIMARS și planifică să încheie procesul de pregătire a exploatării armei în 2022.

    S-ar părea că în România a avut loc o demonstrație reușită a compatibilității operative cu sistemele românești, NATO și-a format un mediu operational și a exersat o variantă eficientă a unei descurajări în teatrul de acțiuni militare. În realitate, personalul american al două M142 High Mobility Artillery Rocket (HIMARS) din cadrul brigăzii 41 de artilerie s-a ambarcat în avioanele MC-130J, au sosit pe baza aeriană românească Kogălniceanu, au interacționat formal cu militarii unității 352 a operațiunilor speciale ale SUA și cu unitățile trupelor terestre ale României. Au tras în gol în Marea Neagră și au revenit în Germania.

    Probabil, observăm doar exersarea logisticii, iar într-o luptă reală, brigada de artilerie 41 a armatei SUA va ateriza în Georgia sau Ucraina, mai aproape de inamic. Chiar și în acest caz sistemele HIMARS pot fi distruse în aer sau în aerodromuri, în timpul descărcării, mijloacele rusești de spionaj spatial, sistemele de apărare antiaeriene S-400 și sisteme operativ-tactice de rachetă “Iskander-M” nu vor permite acest lucru. În orice situație, astfel de operațiuni (spectacole) ale armatei SUA în Europa amenință nu atât Rusia, cât România, statele baltice și alte platforme de amplasare temporară sa permanentă a sistemelor HIMARS, ale căror muniții reactive și rachete pot fi dotate cu focare tactice nucleare. Moscova este nevoită să reacționeze, elaborând măsuri de răspuns.

    Posibilitățile reale

    În condițiile de război, sistemul american HIMARS a fost testat pentru prima dată în februarie 2010, în Afganistan. Au fost efectuate după lansări a rachetelor, care s-au abătut semnificativ de la traiectoria stabilită și au căzut departe de țintă (fapt care a provocat decese în rândul civililor). Pe perioada de anchetă, exploatarea HIMARS a fost suspendată, însă astăzi armata SUA are în dotare peste 400 de lansatoare. În Irak sistemele HIMARS erau utilizat în luptele cu teroriștii începând cu noiembrie 2015. Au fost efectuate câteva sute de lansări a rachetelor de diverse tipuri asupra diverselor obiecte. Nu există informații cu privire la eficiența acestor acțiuni.

    High-Mobility Artillery Rocket System reprezintă un sistem de artilerie cu rachetă de o mobilitate înaltă a armatei SUA, plasat pe șasiurile FMTV, poate transporta șase muniții reactive de 227 milimetri (similare sistemelor rusești „Uragan” și „Smerch”) sau o rachetă operativ-tactică ATACMS (similară rachetei rusești “Tocika-U”). Poate fi transportat cu avionul C-130 Hercules.

    Absența propriilor dispozitive de orientare, mașina o compensează cu un spectru de containere cu munitții reactive de diverse tipuri și calibre. Sistemul autopropulsat de lansare poate purta rachete cu diverse caracteristici (neghidate și ghidate). La întreprinderile producătoare, munițiile și rachetele sunt amplasate în containere de transportare și lansare ermetice, fără a fi prevăzute serviciile de mentenanță până la tragere.

    Masa de luptă a sistemului autopropulsat de lansare cu setul de muniții este de aproximativ 11 tone. Mașina are capacitatea să atingă o viteză de până la 85 kilometri pe oră, să parcurgă până la un punct de alimentare până la 480 de kilometri. Sistemul este dirijat de un echipaj din trei persoane, care se află în interiorul cabinei. Tragerea este posibilă în orice direcție, din unghiuri până la +60 de grade.

    Tematic

    Analist de top șochează: ”Miliardele date de România pe arme ne duc spre dezastru”
    Lansatoarele de rachete din România, un ”mesaj” pentru Rusia
    Crimeea poate răspunde la lansările de rachete ale SUA și României
    Tagurile:
    rachetă, SUA

    Știrile Zilei