13:14 16 Ianuarie 2021
În direct
  • EUR21.00
  • USD17.28
  • RUB0.24
  • RON4.31
  • UAH0.62
    ANALIZE
    Sa primesc un link scurt
    38551

    În timpul ostilităților din Karabahul de Munte, în comunitatea de experți și în spațiul media, au apărut discuții privind eficacitatea armelor fabricate în Rusia, pe care le avea în dotare armata armeană.

    Sputnik a încercat să afle dacă este vorba de arme sau despre instruirea personalului și organizarea apărării.

    Astăzi, există tentative izolate de a justifica înfrângerea părții armene prin «inutilele» avioane multirol Su-30SM, «oarbele» sisteme de rachete antiaeriene S-300, prin «ineficientele» sisteme electronice de luptă și tancurile «cu sistem greșit»,  de fabricație rusă. De parcă partea armeană nu ar fi achiziționat niciodată arme din țări terțe (de exemplu, radarele indiene Swathi), iar trupele azere ar fi fost înarmate exclusiv cu modele israeliene și turcești (cum ar fi «Bayraktar»), care au și determinat «marele punct de cotitură».

    Турецкий дрон Bayraktar TB2
    © AFP 2020 / BIROL BEBEK
    Турецкий дрон Bayraktar TB2

    Discursul general: Karabah va ajusta furnizarea armelor rusești către aliați și parteneri. Schemele bombastice ale unui astfel de raționament maschează gafele strategice ale conducerii politico-militare și concurența acerbă pe piața mondială a armelor. Este mai oportun să ne întoarcem la realitate.

    Mulțumim Rusiei: În Karabah se redeschid școlile și spitalele
    © Ruptly / Минобороны России / МЧС России

    Moscova a acordat mai multe împrumuturi militare Armeniei.  Respectiv, construcția militară ulterioară reprezintă deja problema părți armene. În cazul în care sistemele de apărare antiaeriană S-300, fabricate de Rusia, au participat totuși la acțiunile militare din Karabah, și au avut de suferit din cauza lipsei unui sistem antiaerian de apărare fiabil (eșalonat), atunci radarele indiene contra-baterie Swathi, menționate anterior, care au costat 40 de milioane de dolari, nu au lăsat urme de activitate. Dar ele ar fi trebuit, conform adnotării comerciale, să detecteze focurile de mortiere la o distanță de până la 20 km, de artilerie – până la 30 km și de rachete – până la 40 km (fiecare instalație ar fi trebuit, să fie în stare să urmărească până la șapte  ținte simultan). Este posibil ca militarii respectivi să nu fi reușit să se familiarizeze deplin cu noile radarele. Pregătirea specialiștilor armeni pare a fi o verigă slabă și în ceea ce privește exploatarea echipamentului militar de fabricație rusă (arma în sine nu împușcă). Și, desigur, în chestiunile militare dezorganizarea și aroganța sunt complet intolerabile.

    Pierderi și trofee

    Pe 1 decembrie, liderul Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, în discursul său adresat națiunii, a vorbit în detaliu despre pierderile de echipament militar ale părții armene în Karabahul de Munte. Lista lungă include sute de diverse arme distruse și luate ca trofee. Președintele azer a menționat, de asemenea, și sistemele de rachete, și sistemele de rachete multiple, și tancurile, și sistemele electronice de luptă.

    Aceste cifre pot fi tratate în mod diferit, la fel ca și lăsarea în mod deliberat «în umbră » a pierderilor armatei azere (cu siguranță semnificative). Dar, în situația actuală (întoarcerea a celor șapte regiuni), președintele nu are niciun motiv să exagereze radical datele despre pierderile inamicului. În mod firesc, apare întrebarea cu privire la nivelul de organizare militară a grupării armene în timpul celor 44 de zile de luptă în Karabahul de Munte.

    Numărul mare de echipamente distruse ale trupelor armene se poate explica prin confruntarea acerbă militară, dar, în același timp, uimește lăsarea celor 79 de tancuri, 47 de vehicule de luptă de infanterie, 104 arme de artilerie (tunuri și mortiere), 5 tunuri antiaeriene «Șilka», 93 de vehicule speciale, 270 de camioane (posibil că aceste trofee vor fi prezentate în continuare la Baku drept dovadă a spuselor șefului statului).

    Între timp, doar 79 de tancuri pregătite de luptă reprezintă armamentul a două batalioane și jumătate de tanchiști (o mare putere în atac și apărare).

    Presupun că «generozitatea» excesivă a părții armene poate avea doar două explicații: sau echipamentul militar a fost abandonat în timpul unei retrageri neorganizate (spontane), sau nu a fost livrat combustibilul necesar (probleme logistice), iar mașinile pur și simplu nu au putut merge mai departe.

    În orice caz, este necesar să fie trase concluzii organizaționale, dar aceasta este prerogativa Statului Major al Apărării și a conducerii politico-militare din Armenia.

    Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
    Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

    Tematic

    Senatul Franței cere recunoașterea independenței Karabahului
    Perspectivele deminării în Nagorno-Karabah
    Calea spre pace: Cum ajută Rusia locuitorii din Nagorno-Karabah
    VIDEO - Muncă de durată: Geniștii ruși în Nagorno-Karabah
    Militarii ruși veghează asupra securității în coridorul Lacin
    Turcomanii sirieni în Karabah: veniți la război sau o mare populare?
    Miturile despre eficiența dronelor turcești în Karabah
    Mulțumim Rusiei: În Karabah se redeschid școlile și spitalele - Video

    Știrile Zilei