03:17 13 Mai 2021
În direct
  • EUR21.53
  • USD17.76
  • RUB0.24
  • RON4.37
  • UAH0.64
    ANALIZE
    Sa primesc un link scurt
    456122

    Relațiile dintre Uniunea Europeană au ajuns la cel mai scăzut nivel de la începutul anilor 90. În ce măsură Moscova și Bruxellesul vor reuși să depășească disensiunile.

    MOSCOVA, 25 mart – Sputnik, Anton Lisițîn. Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavorv, consideră că “infrastructura relațiilor” dintre Moscova și Bruxelles este distrusă de Uniunea Europeană. Parteneri ai Rusiei, potrivit lui, rămân doar unele state europene. Însă Moscova este dispusă să restabilească relațiile, în cazul în care același lucru și-l dorește Europa. Cum diplomații încearcă să găsească un limbaj comun, într-o analiză RIA Novosti.

    Fără schimbări

    În opinia lui Lavrov, câteva state din UE, care se urmăresc propriile interese naționale, susțin dialogul cu Moscova. “Deocamdată, nu există schimbări pe frontul vestic, a observat ministrul. – Avem o agenda intensă în Est, care cu fiecare an devine tot mai bogată”.

    Marți, șeful diplomației ruse a anunțat că Moscova este dispusă să restabilească relațiile, în cazul în care Uniunea Europeană va decide să le normalizeze. “Desigur, suntem gata să dezvoltăm aceste relații în baza principiului egalității și a identificării unui echilibru de interese”, a adăugat el. Mai devreme, Lavrov subliniase că “sancționarea cuiva pe arena internațională este un lucru cu totul incorect, iar aplicarea unui astfel de abordări în raport cu Rusia și China este o lipsă de înțelepciune”.

    Cu o zi mai devreme, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și Securitate Comună, Josep Borrell, a dat vina pe Moscova pentru creșterea tensiunilor. “Pentru noi a devenit clar că Rusia a adoptat o direcție de confruntare”, a declarat acesta după ședința Consiliului UE. Potrivit lui, “Rusia se îndepărtează tot mai mult de Uniunea Europeană”.

    Borrell a anunțat că diplomații europeni și-au reafirmat angajamentul pentru cinci principii în relațiile cu Rusia: îndeplinirea acordurilor de la Minsk, consolidarea contactelor UE cu așa-numiții parteneri estici, adică cu republicile post-sovietice, cooperarea selectivă cu Moscova, luând în considerație interesele comune, susținerea “societății civile rusești” și asigurarea securității energetice a Europei.

    Declarația lui Borrell a fost însoțită de impunerea unor sancțiuni – inclusiv împotriva rușilor. Presa a avertizat că Uniunea Europeană va aplica măsuri împotriva unor demnitari din cauza situației din jurul bloggerului Aleksei Navalnîi. Justiția din Rusia i-a anulat condamnarea cu suspendare în dosarul "Yves Rocher", înlocuind-o cu privațiune de libertate pentru numeroasele încălcări a perioadei de probă.

    Ce-i drept, UE a aplicat sancțiuni personale împotriva reprezentanților structurilor de forță. Consiliul UE nu a aplicat măsuri de răspuns împotriva economiei ruse.

    Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al MAE de la Moscova, Maria Zaharova, a calificat acest gest drept o ratare a oportunității de “a renunța la politica de ultimatumuri și presiuni”. “Partea rusă va veni cu un răspuns proporțional la noua acțiune ostilă a Uniunii Europene”, a subliniat ea.

    Tot atunci Lavrov a explicat în detalii ce anume deranjează Moscova în politica Bruxellesului: UE “distruge în mod conștient întreaga infrastructură” a relațiilor bilaterale. Ministrul a amintit și despre faptul că se dorește transferarea pe umerii Rusiei a responsabilității pentru comportamentul autorităților ucrainene, înaintând niște acuzații lipsite de temei: “Uniunea Europeană condiționează în continuare normalizarea contactelor cu Rusia cu îndeplinirea acordurilor de la Minsk în Ucraina, pe care Kievul le sabotează deschis”.

    Rezistența și descurajarea Rusiei

    Apropo, reprezentantul UE la Moscova, Markus Ederer, la o cină cu Borrell, a menționat că Uniunea Europeană în dialogul cu Rusia își concentrează în mod exagerat atenția asupra conflictului din Ucraina, iar această poziție trebuie schimbată. Despre această discuție a scris Bloomber, iar serviciul de presă al Comisiei Europene a refuzat să comenteze subiectele abordare în cadrul acestei întrevederi. Oficial: miniștrii de Externe din nou “și-au exprimat angajamentul pentru cele cinci principii de bază a relațiilor cu Moscova”. Totodată, diplomații s-au solidarizat “în abordarea comună de rezistență, descurajare și cooperare cu Rusia acolo unde este necesar”.

    Moscova și-a expus poziția și în privința Consiliul Europei. Viceministrul rus  Aleksandr Grușko a declarat că Kremlinul ține la calitatea de membru al Consiliului Europei, însă nu va plăti “orice preț”. “Ridicarea permanentă a mizelor în relațiile cu noi, e o cale pierdantă de la bun început”, a avertizat el, adăugând că va veni un moment al adevărului.

    Disensiunile dintre Moscova și Bruxelles au izbucnit după ce Borrell la începutul lunii februarie s-a întors din capitala rusă. Atunci acesta a admis aplicarea unor sancțiuni, deoarece în timpul discuției cu partea rusă comunicarea “a fost extrem de tensionată”.

    Într-adevăr, nici fundalul negocierilor, nici desfășurarea lor nu erau deloc calme. Partea rusă, căreia i se reproșa acțiunile dure ale poliției la manifestațiile ilegale, a transmis reprezentanților europeni imagini video cu aplicarea forței la protestele din SUA și Europa. În timpul unui prânz cu Lavrov, Borrell a fost informat că din Moscova sunt expulzați trei diplomați europeni care au participat la manifestații: cel german, polonez și suedez.

    În Europa șeful diplomației europene a provocat valuri de critici furibunde. Tradițional, cei mai duri s-au dovedit a fi reprezentanții republicile ex-sovietice. Așa deputatul european din partea fracțiunii PPE, fostul ministru al Afacerilor Externe al Letoniei, Sandra Kalniete, i-a reproșat lui Borrell că nu s-a întâlnit cu Navalnîi și a participat la o conferință de presă comună cu Lavrov. “Lavrov a jucat conform propriilor reguli și a obținut ceea ce și-a dorit”, citează ziarul britanic The Telegraph un diplomat european care a preferat să-și păstreze anonimatul.

    Serghei Lavrov
    © Sputnik / Russian Foreign Ministry

    Șeful catedrei proceselor integraționiste a Institutului de Stat de la Moscova de Relații Internaționale de pe lângă MAE al Rusiei, Nikolai Kaveșnikov, constată: relația între Rusia și UE se află “la cel mai jos nivel de la începutul anilor 90”. “Din punct de vedere al Kremlinului, responsabilitatea pentru această situație aparține Uniunii Europene: anume după evenimentele din Crimeea și în unele raioane ale regiunilor Donețk și Lugansk, aceasta a impus sancțiuni și continuă să le utilizeze pentru a-și exprima atitudinea față de acțiunile Rusiei pe arena internațională și în interiorul țării”.

    Kaveșnikov expune și punctul de vedere al UE: “În opinia lor, în 2014 Rusia a sfidat normele dreptului internațional și își continuă “activitatea nocivă”. Bruxellesul consideră mai mulți pași ai Kremlinului drept o nerespectare a angajamentelor asumate”.

    Luând act de divergențele existente, părțile nu au reușit să-și aproprie pozițiile. “Opinia UE în problemele de politică externă reprezintă o medie a viziunilor statelor, luând în considerație faptul că influența statelor cheie este mai mare decât a celorlalte. În UE există forțe care sunt interesate de stoparea degradării relațiilor cu Rusia, încetarea înrăutățirii cel puțin în acele sectoare care afectează afacerile. Enunțând cele cinci principii ale Mogherini, UE a ajuns la acest consens minim. Altceva nu erau în stare să inventeze”, subliniază Kaveșnikov.

    Potrivit lui, dezvoltarea contactelor cu guvernele naționale reprezintă singurul lucru care trebuie întreprins acum. Însă în multe probleme din economie, investiții, cu atât mai mult în cele din politica externă, deciziile sunt luate la un nivel supranațional, respectiv, aici spațiul de manevră este redus.

    Politologul și istoricul Andrei Suzdalțev menționează că divergențele dintre UE, statele occidentale în ansamblu și Rusia se dezvoltă conform unui anumit algoritm. “Peste o anumită perioadă motivele aplicării sancțiunilor sunt date uitării, percepțiile se șterg, prin urmare, e nevoie de un nou pretext scandalos. Spre exemplu, de două ori cineva era otrăvit nereușit cu Noviciok. E clar: Moscova, cică, a utlizat arme chimice, însă nu doar chimice, ci de distrugere în masă”.

    “Pentru noi toate acestea acuzații sunt niște barbarii, continuă politologul. – Dacă erau utilizate arme chimice, ar fi decedat o jumătate din populația Salisbury, însă cetățeanul mediu din occident să înghite aceste afirmații. Pentru că i se demonstrează cum “este pedepsită Rusia incorectă”. Din același motiv măsurile noastre de răspuns provoacă reacții isterice, în duhul “să nu îndrăzniți să ne contraziceți”.

    Treptat, numărul pretextelor se reduce, fapt care le subțiază agenda, presupune Suzdalțev. Părțile au ajuns la niște linii roșii care nu trebuie trecute. “Suntem la cel mai jos nivel al relațiilor, începând cu anii 90, însă avem în continuare relații – economice, sociale, tehnologice. Dialogul poate continua în maniera: Rusia va fi prezentată ca o țară care are o vină, o vor educa. Ținta reală va fi una singură: diminuarea prețului la ceea ce noi oferim pieței. Cică, “nu vrem să avem de a face cu voi”. Nu trebuie să ne lăsăm duși de nas, însă nici la mai multă stabilitate și securitate nu ne putem aștepta”, conchide expertul.

    În realitate dialogul a încetat, în opinia lui, când a devenit clar că în Europa nimeni nu este interesat de existența unor probe care ar susține acuzațiile aduse. Moscovei îi rămâne doar să aștepte când Bruxellesul se va calma își va reveni, cu atât mai mult pentru că există suficiente probleme și în interiorul Rusiei.

    Tematic

    Lavrov a numit condițiile de cooperare cu Uniunea Europeană
    Lavrov: Rusia nu pleacă din Europa
    Peskov: Declarațiile lui Lavrov despre UE - denaturate, Rusia dorește relații bune cu UE
    Tagurile:
    UE, Rusia, Sergei Lavrov

    Știrile Zilei