11:51 18 Octombrie 2019
În direct
  • EUR19.35
  • USD17.41
  • RUB0.27
  • RON4.07
  • UAH0.70
    Octavian Racu

    Polonia declanșează un război împotriva totalitarismului ideologic în UE

    © Sputnik / Miroslav Rotari
    EDITORIALIST
    Sa primesc un link scurt
    1160140

    Varșovia are toate șansele să iasă victorioasă din războiul cu Bruxelles-ul, iar blocarea sancțiunilor ar putea accelera ritmurile de reformare a comunității europene, luând în considerația falia valorilor între Est și Vest

    Conflictul declanșat între Polonia și Uniunea Europeană nu poate fi redus la disputele în jurul modificarii unor legi în domeniul justiției. În general, despre efectele oricărei reforme se poate judeca după efectele pe care le-ar putea genera. Nu există soluții și modele universale, aplicabile oriunde și oricând. În ce măsură o schimbare este bună sau rea, o poate demonstra doar timpul, iar criteriul de apreciere trebuie să-l ofere societatea poloneză. Desigur, mai târziu, s-ar putea dovedi că Varșovia a greșit, însă s-ar putea întâmpla și contrariul — tocmai poziția Bruxelles-ului să fie una eronată.

    Însă subiectul justiției este doar un vârf de aisberg. Până la demararea procesului de sancționare a Poloniei, Parlamentul European a adoptat pe 15 noiembrie o rezoluție împotriva guvernului de la Varșovia în care descrie pe larg toate punctele disputate. Din documentul pe care se bazează măsurile Comisiei Europene rezultă că subiectul reformei în justiției nu este unicul care deranjează Bruxelles-ul. Mai mult decât atât, cele mai multe observații și revendicări reprezintă, de fapt, o serie de aprecieri de pe niște poziții strict ideologice. Se crează senzația că documentul a fost elaborat și aprobat unilateral de către un singur partid, care împărtășește o ideologie marxistă, nu de reprezentanții unei comunități de state.

    Spre exemplu, printre chestiunile invocate este marșul din 11 noiembrie 2017, de Ziua Independenței Poloniei, care a fost descris în presa occidentală drept "unul fascist și xenofob", chiar dacă participanții afișau pancarte care condamnau în egală măsură "nazismul" și „comunismul". Cu toate acestea, rezoluția cere în mod expres guvernului național-conservator de la Varșovia să condamne și chiar să interzică astfel de acțiuni. Se merită menționat că aprecierea naturii marșului de către autorii rezoluției a fost făcută strict prin prisma materialelor apărute în presa Occidentală, care ar putea fi suspectată de poziții antipoloneze, fără a se consulta poziția oficialilor polonezi și fără efectuarea unei documentări obiective pe teren.

    "Guvernului polonez să ia măsurile adecvate și să condamne marșul xenofob și fascist care a avut loc la Varșovia, sâmbătă, 11 noiembrie 2017", se cere expres în rezoluție.

    Totuși, cel mai straniu este faptul că manifestări ale extremei drepte sau ale mișcărilor care se opun imigrației pot fi întâlnite în mai multe state europene (chiar și în Germania, Olanda, Norvegia, Franța etc.), însă nimeni niciodată nu a cerut acestor guverne să întreprindă măsuri de restricționare a unor astfel de acțiuni.

    Tot la informații apărute în presă se face referință atunci când guvernului polonez i se reproșează că ar supraveghea liderii opoziției și membrii societății civile, fără a face trimitere la niște cazuri concrete, documentate:

    "Parlamentul European (…) își exprimă îngrijorarea cu privire la relatările din mass-media legate de supravegherea de către poliție a liderilor opoziției și ai societății civile și solicită autorităților poloneze să investigheze aceste informații și să respecte pe deplin viața privată a tuturor cetățenilor", spun autorii rezoluției.

    Repet, în pofida faptului că este vorba de un document politic de maximă importanță, autorii își mențin supozițiile bazându-se pe surse inspirate din "bursa zvonurilor". De fapt, în orice țară presa de opoziție tinde să descrie realitatea în nuanțe gri, însă o astfel de tratare subiectivă și unilaterală a realității nu poate sta la baza unui "act de condamnare".

    Un alt subiect, care scoate într-o mai mare măsură nuanțele ideologice, sunt nemulțumirile legate de noile norme care reglementează avorturile și accesul la contraceptive pentru femei și fete, legislația care reglementează modul de finanțare a ONG-urilor din surse publice și legislația care stabilește modul de desfășurare a întrunirilor publice.

    Polonia nu este nici pe departe primul stat care devine ținta unor sancțiuni din partea UE, aplicate din considerente politico-ideologice. Să ne amintim de cazul Austriei în anul 2000, când au fost anunțate sancțiuni diplomatice din cauza nominalizării lui Jörg Haider, liderul Partidului Libertății, la funcția de șef al guvernului. Ca și în cazul Poloniei, Austria era suspectată de îndepărtare de „valorile comune" ale UE. E cel puțin straniu cum astăzi, când formațiunea considerată de „extrema dreaptă" a ajuns din nou la guvernare, Bruxellesul nu a reacționat în nici un fel. Mai mult decât atât, șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că nu are nimic împotriva noii coaliții de la Viena, însă "o va judeca după fapte". Oare ce s-a schimbat în ultimii 17 ani și care este motivul adevărat al unei astfel de duplicități?

    În fine, toată această discuție nu este despre Polonia, ci despre Europa Centrală și de Est în ansamblu, în care se simte tendința generală și firească de restabilire și cristalizare a unui sistem de valori naționale și tradiționale, după o lungă perioadă a predominării totalitarismului marxist. Acest sistem de valori se evidențiază tot mai mult în raport cu principiile unui cerc ideologic restrâns din Europa Occidentală, care vrea să se impună drept un "partid unic", cu o "ideologie unică", negând orice pluralism valoric. Or, în Europa de Est mai este vie amintirea efectelor regimurilor comuniste.

    În următoarea etapă, statele membre urmează să se pronunțe asupra procesului inițiat de Comisia Europeană împotriva Poloniei. Ungaria și-a exprimat deja poziția de susținere a Varșoviei prin vocea vicepremierului Zsolt Semjen. Tocmai aici ar putea ieși în evidență falia care se adâncește tot mai mult între nomenclatura de la Bruxelles și statele naționale, ale căror popoare nu împărtășesc agenda celor care dictează astăzi regulile de conviețuire în UE. Victoria Poloniei în acest război ar putea oferi un semnal clar Bruxelles-ului și tuturor statelor membre că "principiile și valorile comune" nu sunt chiar atât de comune, iar reformarea UE devine o necesitate tot mai stringentă    

    Tematic

    Fost ministru polonez de Externe: Polonia ar putea părăsi UE
    Tagurile:
    reacție, sancțiuni, Parlamentul European, Comisia Europeană, Polonia, Uniunea Europeană


    Știrile Zilei