01:30 26 Ianuarie 2020
În direct
  • EUR19.66
  • USD17.73
  • RUB0.29
  • RON4.11
  • UAH0.73
    EDITORIALIST
    Sa primesc un link scurt
    2741251

    Deşi chestiuni cu privire la Brexit ţin, de regulă, prima pagină a ziarelor, cea mai mare amenințare la adresa UE pare a veni din altă parte

    BUCUREŞTI, 2 feb — Sputnik, Doina Crainic. În câteva dintre statele membre din estul Uniunii Europene, guvernele conservatoare ale acestora reafirmă suveranitatea lor națională, scrie editorialistul Christopher Akers de la American Conservative.

    Aceste state percep aspiraţiile federaliste ale UE la un control centralizat și la politici comune în întregul bloc ca fiind o ameninţare la adresa identităţii lor. Aceste divergenţe, la care se adaugă reafirmarea identității creștine în aceste naţiuni, pot afecta grav proiectul UE.

    Potrivit editorialistului, tensiunile tot mai mari dintre UE și Polonia reflectă clar această „ciocnire" între valori. Comisia Europeană, făcând un gest fără precedent, a activat în decembrie „opțiunea nucleară" împotriva Poloniei, o sancţiune prin care această ţară îşi poate pierde dreptul de vot în cadrul UE și poate fi expusă unor sancțiuni financiare severe. Comisia susține că legislația adoptată recent în Polonia „pune în pericol" independența sistemului său juridic și, prin urmare, este în contradicție cu normele și valorile europene. Ministrul polonez de Externe a criticat decizia UE, spunând că, în esență, această măsură este de natură „politică, nu legală".

    Acest pas al UE este considerat provocator — o intruziune nejustificată în treburile unui stat suveran din partea birocrației arogante a Bruxelles-ului. Partidul „Lege şi Justiţie" aflat la guvernare a susţinut, încă de la alegerile din 2015, apărarea suveranităţii și identităţii Poloniei și este din ce în ce mai ostil față de politica UE. Dacă aceste tendințe continuă, ar fi mari şanse ca un alt stat membru să părăsească blocul, este de părere Christopher Akers.

    Ungaria, un aliat conservator al Poloniei, a promis că se va opune unor astfel de măsuri ale UE. Un ministru maghiar a caracterizat decizia Comisiei ca reprezentând un afront „fără precedent și uimitor" la adresa suveranităţii Poloniei. Ungaria se dovedește a fi un ghimpe ascuțit „în coasta" CE. Prim-ministrul Viktor Orban este un apărător ferm și vocal al „Europei creștine", pe care o pune în opoziţie cu secularismul bolnav reprezentat de elita UE. Politicienii maghiari denunță în mod public politica UE, în special cea privitoare la imigrație și federalism, în timp ce Orban ridiculizează deschis pretențiile privind înfiinţarea „Statelor Unite ale Europei". Pentru Orban și pentru cei care susţin poziția sa, politicile UE nu constituie doar o amenințare la adresa statelor naționale; acestea ameninţă să distrugă însăşi identitatea europeană.

    Credinţa creştină și ideologia secularistă sunt într-un conflict evident. Excluderea din Constituția UE a istoriei creștine a Europei a fost doar începutul unei coliziuni inevitabile între două viziuni incompatibile asupra lumii.

    Atunci când sute de mii de polonezi s-au rugat de-a lungul frontierelor națiunii lor pentru ca „Europa să rămână Europa", UE a reacţionat acuzându-i de „naționalism" și „islamofobie".

    De asemenea, criza imigranților care continuă a scos în evidență diviziunile profunde dintre Comisia Europeană și statele estice. Polonia și Ungaria au fost trimise în faţa Curţii Europene de Justiție după ce acestea au refuzat categoric să primească imigranţi în cadrul sistemului de cote obligatorii al UE. Răspunsul lui Kaczynski a fost că „Germania este cea care trebuie să suporte consecințele, nu Polonia".

    Apariția unor guverne conservatoare în est, care nu se tem să-şi afirme suveranitatea și cultura creștină, reprezintă adevărata amenințare la adresa UE şi viitoare divergenţe par inevitabile. Pentru aceste state, UE întrece limita în mod constant amestecându-se în treburile lor interne. Cu toată frământarea creată de Brexit, aceste tensiuni s-ar putea dovedi mult mai îngrijorătoare pe termen lung pentru eurocraţi, este concluzia editorialistului de la The American Conservative.

    Însă în grupul acestor state din această parte a Europei, România ţine să facă notă discordantă. Deşi ar fi în avantajul ei o apropiere de grupul de la Visegrád, deşi este ţara cu cei mai puţini atei din UE, fiind încă ataşată — datorită credinţei ortodoxe — de valorile conservatoare şi patriarhale, este împinsă cu obstinație pe făgaşul dizolvării totale a suveranitătii şi a propriei identităţi naţionale.

    Tagurile:
    Visegrad, Brexit, Europa de Est


    Știrile Zilei