08:15 27 Mai 2018
Chişinău+ 15°C
În direct
  • EUR19.71
  • USD16.82
  • RUB0.27
  • RON4.26
  • UAH0.64
    Ionuț Țene

    Cum apărau onoarea națională studenții români din Bucovina ocupată de austrieci!

    © Photo : Ionuț Țene
    EDITORIALIST
    Sa primesc un link scurt
    Ionuț Țene
    40040

    Publicul larg cunoaște foarte puține lucruri despre situația grea a românilor din ducatul Bucovinei sub administrația austriacă.

    Românii erau discriminați și umiliți permanent de către autoritățile habsburgice, iar legăturile cu Principatele Române și mai târziu cu România mică erau obturate cu fervoare polițienească. Recent a văzut lumina tiparului cartea de memorialistică "Amintiri" de Erast Tarangul (Ed. Eikon), fost profesor la Universitatea din Cernăuți, iar din 1940 a predat la Universitatea clujeană. Erast Tarangul se trăgea dintr-o familie clasică de bucovineni din clasa de mijloc, care a studiat la Universitatea din Cernăuți, o citadelă de germanizare și deznaționalizare a românilor. "Amintirile" lui Erast Tarangul s-au publicat sub îngrijirea cercetătorilor istorici clujeni Radu Florina Bruja și Lucian Nastasă — Kovacs, cu adnotări critice profesionale.

    La Cernăuți austriecii au înființat o universitate în 1872, cu speranța germanizării acestui ducat furat și aflat sub directa supraveghere a Vienei. Situația românilor din Bucovina era cea mai grea din imperiu, deoarece împăratul se temea de ideea de unitate a tuturor românilor. La Cernăuți s-a înființat în 1877 Asociația studenților români "Arboroasa" condusă de compozitorul Ciprian Porumbescu care a trimis celebra telegramă de condoleanțe primarului Iașiului "din partea trunchiată a vechii Moldove". În urma acestei telegrame poliția austriacă l-a arestat pe Ciprian Porumbescu și liderii "Arboroasei", societatea fiind dizolvată. Ciprian Porumbescu se îmbolnăvește în pușcărie de tuberculoză. Studenții rămași liberi au înființat la 7 decembrie 1878 Societatea academică română "Junimea". După eliberare Ciprian Porumbescu se înscrie în "Junimea" și este ales secretarul asociației în ciuda opoziției poliției austriece. Scopul acestei societăți era promovarea culturii naționale românești la sat și oraș, precum și stoparea politicii sălbatice de germanizare impuse de Viena.

    Pe lângă "Junimea" studenții bucovineni au înființat și "Academia Ortodoxă", în special cu studenți de la facultatea de teologie, precum și organzația "Dacia". Toți membrii acestor societăți studențești purtau haine populare și în piept o panglică tricoloră. La Universitatea din Cernăuți, vehicol de germanizare forțată studenții români erau minoritari. Doar circa 20 la sută dintre studenții universității erau de etnie română. Și în rândul profesorilor, cei de etnie română erau nesemnificativi. Din 127 de profesori doar 20 erau români, majoritatea erau germani. Așa că conflictele dintre studenții români discriminați în propria țară răpită de austrieci și profesori erau frecvente. Studenții români se organizau în corporații ca cele din Heidelberg, denumite "Moldova" sau "Bucovina".

    Incidente grave între români și autoritățile austriece

    Românii erau discriminați și persecutați și în liceele din Suceava. Imediat după Boboteaza anului 1912, Erast Tarangul își amintește un incident grav petrecut la un liceu din cetatea de scaun a lui Ștefan cel Mare. În clasa a V-a secția română era un profesor de matematică Mocranschi, un ucrainean renegat și germanizat, care îi persecuta pe români și îi jignea permanent. Ura costumul popular românesc și îi teroriza pe elevii care veneau la școală îmbrăcat cu acesta. Le dădea note mici și îi făcea pe români "dummes Volk" (popor prost) și "ekelhaftes Volk" (popor scârbos). Deși în liceu se preda în limba română, profesorul Mocranschi preda numai în limba germană, ceea ce îi îngreuna pe elevii țărani care nu cunoșteau bine limba. La ultima oră ținută în liceu, între orele 12.00 — 13.00 Mocranschi l-a scos la tablă pe elevul Nicolae Doboș jignindu-l în germană. Elevul Vichentie Greciuc s-a ridicat din bancă și a cerut să iasă la baie. Mocranschi i-a permis. După câteva minute elevul Vichentie Greciuc îmbrăcat în costum național a reintrat în clasă și i-a întins profesorului Mocranschi o scrisoare din partea unui profesor român Victor Moraru, care era iubit de români. În timp ce Mocranschi era preocupat cu deschiderea plicului, elevul în costum popular Vichentie Greciuc și-a deschis bundița și a scos un revolver și a tras asupra lui Mocranschi. Acesta speriat a fugit în zig-zag. Elevul Greciuc a mai tras câteva focuri de revolver în urma lui. După incident Greciuc s-a întors cu fața la elevii români și și-a tras un glonte în inimă, care doar l-a rănit. Apoi și-a îndreptat revolverul către tâmplă și a tras. A căzut mort lângă catedră. Mocranschi a scăpat doar cu un glonte în mână și cu unul ce i-a rupt catarama de la breteaua din spate. Peste câteva zile s-a tras pe fereastra casei lui Mocranschi câteva focuri de revolver. Profesorul xenofob speriat a cerut mutarea la o școală din Austria de jos. Poliția austriacă a anchetat dur elevii români, dar aceștia nu au recunoscut că a fost un complot. Abia după unirea din 1918 elevii au recunscut complotul și că un grup de băieți au pus la cale răzbunarea trăgând la sorți cu o seară înainte cine să-l execute pe Mocranschi. Soarta a căzut pe Vichentie Greciuc.

    Incidente grave între români și autoritățile austriece au mai avut loc în perioada ocupației austriece. Prin 1913/1914 a avut loc festivitatea de deschidere a Universității din Cernăuți. Cu ocazia deschiderii anului academic rectorul Lieblein i-a numit pe români popor de țigani (Zigennervolk) spre indignarea asistenței. Studentul român Băleanu de la facultatea de drept, care după unire a ajuns prim-procuror la Suceava, l-a provocat la duel pe rectorul austriac. I-a trimis martori ca acesta să accepte duelul. De frica răzbunării românilor rectorul Lieblein și-a cerut scuze și și-a retras public cuvintele jignitoare spre satisfacția comunității românești din Bucovina răpite de austrieci la 1775. De remarcat că în timpul primului război mondial când trupele austriece înfrânte s-au retras temporar din Cernăuți, după acestea au fugit nemții, rutenii, maghiarii și o parte din evrei, iar românii au rămas să aștepte sosirea trupelor ruse țariste. Rușii s-au purtat bine cu românii, considerându-i pravoslavnici, dar membrii Ohranei țariste i-a persecutat pe evreii din oraș. Mitropolitul român ortodox Vladimir i-a apărat pe evreii din Cernăuți rămași, ascunzându-i în palatul episcopal. Tot în acest palat au fost ascunse și obiectele de cult ale sinagogii locale. La revenirea trupelor austriece, mitropolitul Vladimir a fost arestat și mutat cu domiciliu forțat la Viena pentru că ar fi "pactizat cu inamicul".

    Ionuț Țene este istoric, publicist și scriitor român.

    Sursa: NapocaNews.ro

    Tagurile:
    Onoarea nationala, Austrieci, Bucovina, Student român, Ionuț Țene
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei