21:59 19 Noiembrie 2018
În direct
  • EUR19.39
  • USD17.11
  • RUB0.26
  • RON4.16
  • UAH0.62
    Donald Trump

    Trump a dat start unei “perestroika” în UE: sfârșitul liberalismului european

    © REUTERS / Carlo Allegri
    EDITORIALIST
    Sa primesc un link scurt
    Octavian Racu
    2038111

    Administrația republicană a lui Donald Trump declanșează o perestroikă în Europa, prin care actualele elite liberal-democrate vor fi eliminate asemenea comuniștilor în anul 1989.

    CHIȘINĂU, 15 iun — Sputnik, Octavian Racu. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a anunțat crearea unei "axe împotriva imigrației ilegale" a miniștrilor de Interne din Austria, Italia și Germania. E de menționat că acești trei oficiali fac parte nu doar dintr-o tabără politică care se opune unei politici a porților deschise, ci și împărtășesc acea viziune pe care Viktor Orban și Jarosław Kaczyński au numit-o „iliberalism". De fapt, miza nu este atât diminuarea fluxului de imigranți (acesta fiind doar un pretex), ci schimbarea totală a actualului peisaj politic al Europei.

    Nu e deloc întâmplătoare afirmația pe care a făcut-o anterior ambasadorul SUA la Berlin, Richard Grenell, într-un interviu oferit publicației Breitbart, în care anunță că își propune "să consolideze toate forțele conservatoare antisistem din Europa". O astfel de poziție a scandalizat o serie de politicieni din Germania, în special pe cei de stânga, cum ar fi fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, care a acuzat reprezentantul diplomatic american de "imixtiune în politica europeană". Nu este deloc întâmplător faptul că Grenell și-a manifestat deschis o simpatie pentru cancelarul Kurz, care conduce un guvern conservator de coaliție împreună cu „extremiștii" de la FPO. Odată cu alegerile din Italia și cu numirea noului guvern, iată că Roma devine a doua piesă în această axă.

    Se pare că agenda politică anunțată de ambasadorul SUA în Germania începe să prindă contur: următoarea verigă riscă să devină Germania, unde divergențele între Angela Merkel și ministrul de Interne, Horst Seehofer, membru al Uniunii Social-Creștine (CSU), cunoscută prin pozițiile critice față politica de azil a actualului cancelar, ar provoca o criză politică care riscă să alunece spre alegeri parlamentare anticipate. Noile alegeri au toate șansele să diminueze la maxim rezultatele CDU, în cazul retragerii aliatului său tradițional — CSU și să sporească prezența conservatorilor și euroscepticilor de la "Alternativa pentru Germania" (AfD). Ar fi un scenariu care ar putea conveni de minune lui Trump.

    Trump, un nou Gorbaciov care va forța o perestroika anti-liberală în Europa?

    Scenariul ne amintește de sfârșitul anilor 80, când liderul sovietic, Mihail Gorbaciov, anunța cursul spre reformarea radicală a sistemului nu doar în URSS, dar și în țările satelit. Astfel, noua conducere sovietică reformistă a sprijinit mai mult sau mai puțin direct închegarea unor mișcări antisistem în interiorul Uniunii, cât și în restul Europei de Est, care au spulberat acea elită politică comunistă formată în anii 60-70. În unele țări schimbarea  a avut loc relativ pașnic, în altele, cum ar fi România, unde Nicolae Ceaușescu avea o atitudine ostilă față de propunerile lui Gorbaciov de reformare totală a sistemului politic și economic, schimbarea a avut loc cu prețul unor vieți umane.

    Iată că astăzi Trump poate fi asemănat cu acel Gorbaciov care încearcă să se opună în interior mainstreamului liberal prin sprijinirea unor mari schimbări în Europa, de natură să-i aducă niște aliați politici, care îi împărtășesc viziunile politice. Trump vrea să discute cu niște lideri politici care vorbesc în același limbaj cu el, care nu îl tratează ca pe un "nebun singuratic și marginal", are nevoie de un sprijin internațional într-o nouă ordine politică care ar fi proiectată după chipul și asemănarea lui și a anturajului său. Pentru a-și asigura un mandat de succes, Trump are nevoie de politicieni de talia lui Viktor Orban și Jarosław Kaczyński la volanul marilor puteri ale Europei, în special, în Germania și Franța.

    PSD și ALDE nu au uitat ce a pățit Ceaușescu

    Adoptarea timidă de către reprezentanții coaliției PSD-ALDE a unui discurs critic în adresa UE și chiar NATO, acuzațiile aduse miliardarului-globalist George Soros (sponsorul candidatului Hillary Clinton și a mișcărilor adepte ale ideii "societății deschise") nu este deloc întâmplătoare. În memoria politicienilor români mai este vie soarta lui Nicolae Ceaușescu, care a încercat din răsputeri să se opună valului schimbărilor din Europa. Iată de ce actuala coaliție de guvernare încearcă să-și asume discursul politic iliberal, în speranța că va reuși să urce în carul lui Trump și celorlalți politicieni europeni. Un rol decisiv ar putea avea numirea noului ambasador al SUA la București, care va fi un puternic promotor al agendei politico-ideologice a lui Trump în spațiul public românesc.

    În noile condiții, nu doar discursul PSD și ALDE ar putea deveni mult mai hotărât, dar și al celorlalte partide politice, care vor fi nevoite să-și adapteze agenda și programele politice la noile realități, pentru a nu rămâne în afara schimbărilor.

    Schimbarea la față a Europei

    Zilele trecute, eurodeputatul belgian Guy Verhofstadt (fost prim-ministrul al Belgiei între 1999-2008), a rostit un discurs violent împotriva "coloanei a cincea din interiorul Europei", îndemnând la stoparea oricărei cooperări cu liderii iliberali. În pofida faptului că discursul a început cu îndemnuri la consolidarea Uniunii Europene, printr-o mai mare centralizare, ultimele afirmații combative pot fi interpretate drept o incitare la un "război civil european", între liberali și conservatori, între progresiști și tradiționaliști.

    "E timpul să stopăm orice cooperare cu oameni precum Orban, Kaczynski, Salvini, care lucrează cu acești naționaliști și populiști (…) De fapt, noi, în calitate de liberali, nu vom accepta niciodată intriga iliberală a acestor oameni. Eu și voi vom fi pe linia întâi în lupta împotriva lor", a spus Verhofstadt în discursul său, în care nu a evitat să-i menționeze pe Trump, Putin și Erdogan, drept niște întruchipări ai răului.

    Miercuri, prim-ministrul Olandei, Mark Rutte, a cerut europenilor să se unească împotriva atât împotriva lui Putin și Rusiei, cât și împotriva lui Trump și SUA.

    Radicalizarea limbajului adepților așa-numitei „democrații liberale" și a „porților deschise", care ajung să conteste esența democratică a referendumurilor și alegerilor, fiind oripilați tot mai mult de aderența electoratului la mișcările "populiste", demonstrează faptul că actuala elită politică europeană simte că pământul le fuge de sub picioare și situația începe să iasă de sub control. Tot aici am putea da exemplul afirmației comisarului european Günther Oettinger, care într-un interviu oferit DW a spus că "piețele financiare îi vor învăța pe italieni să voteze corect". În Italia o astfel de "lecție" a stârnit valuri de furie, fiind tratată ca o imixtiune în politica internă a țării.

    Radicalizarea discursurilor se datorează unei polarizări progresive a spațiului politic european: pe de o parte se invocă pericolul la adresa democrației și acțiunile subversive ale "agenților lui Putin" — un pretext pentru adoptarea unor măsuri represive, pe de altă parte, limbajul dreptei antisistem devine tot mai incisiv, iar imigrația se transformă în catalizator al unor mișcări tot mai critice față de cei care conduc astăzi Europa. Legea împotriva „fake news", propusă de Macron, spre exemplu, nu este decât o tentativă de a diminua libertatea presei, în special a celei critice la adresa actualei ordini, fiind o tentativă disperată de a opri "vântul schimbării". Invocarea "războiului informational" purtat de Putin, acuzațiile de implicare a Rusiei în alegerile din toate țările globului, teoriile despre agentura rusească infiltrată în toate instituțiile europene, care își propune să spargă „unitatea de beton a civilizației occidentale", nu reprezintă decât o încercare de a justifica adoptarea unor măsuri represive care ar stopa sau amâna, cel puțin, schimbările politice profunde în țările europene și la nivel global.

    Perestroika lui Trump pe continentul european pare de neoprit deja, iar după succesiunea răsturnării actualelor sisteme politice din țările europene, care se va întoarce cu "efectul bumerangului" și împotriva structurilor liberale din SUA (fortificând pozițiile lui Trump în fața așa-numitului "deep state"), va genera o reconfigurare a ordinii mondiale. Însă, probabil, principalele discuții despre noua guvernanță globală vor deveni subiectul agendei lui Trump în ce de-al doilea mandat, în care acesta nu va mai fi poziționat ca un politician "marginal" pe arena internațională, ci ca un lider al unui nou "mainstream", când G7 sau G8 va fi compus din prieteni (inclusiv "iliberala" Rusie), nu inamici. Cel puțin, așa speră actuala administrație americană.

    Tematic

    Academia Română condamnă “iliberalismului” și criticile față de UE și NATO
    Polonia declanșează un război împotriva totalitarismului ideologic în UE
    Tagurile:
    perestroika, Iliberalismul, liberalism, G8, G7, AfD, CSU, Richard Grenell, Sebastian Kurz, Horst Seehofer, Mihail Gorbaciov, Jarosław Kaczyński, Viktor Orban, Uniunea Europeană, SUA
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei