23:31 17 Ianuarie 2019
În direct
  • EUR19.54
  • USD17.17
  • RUB0.26
  • RON4.17
  • UAH0.61
    Monumentul cneazului Vladimir Borovițki din Moscova, lângă Kremlin

    O problemă la zi: Rusia față de UE și România, în perioada președinției Consiliului UE 

    © Sputnik / Сергей Гунеев
    EDITORIALIST
    Sa primesc un link scurt
    Relațiile româno-ruse (162)
    82171

    Odată cu preluarea președinției rotative a Consiliului UE de către România, este cazul să privim lucid poziționarea Rusiei față de UE și față de București

    Editorial de Dragoș Dumitriu

    În ultimii ani s-a declanșat o adevărată campanie de promovare a ideii că Rusia poartă un ”război hibrid” având ca scop ”destabilizarea Uniunii Europene”.

    În cazul României, se vehiculează ideea că Moscova promovează o atitudine ”anti-occidentală” și anti-UE. Desigur, se uită faptul că atitudinea critică nu este totuna cu a fi ”anti” – dar și că majoritatea criticilor la adresa UE se bazează chiar pe declarații, comentarii și demersuri ale presei române sau occidentale, ori ale unor persoane publice din arealul UE sau SUA.

    Acum, odată cu preluarea președinției rotative a Consiliului UE de către România, este cazul să privim lucid această poziționare a Rusiei față de UE și față de București – capitală a președinției CUE. Fac precizarea că este un comentariu de autor, NU e o poziție (oficială) a ”Moscovei”, a ”Kremlinului” sau a mai știu eu cui, așa cum se obișnuiește când sunt analizate articolele din Sputnik Moldova-România. 

    În primul rând, UE este, tradițional, un partener comercial și investițional de prim rang pentru Rusia, nicidecum un adversar sau un inamic așa cum se încearcă a se acredita în ultimii ani. Cele mai puternice țări din UE – Germania, Olanda, Austria, Franța - au afaceri mari cu Rusia. Deci, Rusia are tot interesul ca relațiile economice să fie bazate pe profit – nu să fie influențate de politică.

    Din păcate, imixtiunea politică s-a petrecut la un nivel periculos în perioada administrației Obama – când SUA a încercat să domine și să influențeze politica UE și a provocat – direct sau prin interpuși, inclusiv de tip Soros - o situație nefirească între UE și Rusia, bazată pe „sancțiuni”.

    Paranteză: să nu uităm că și criza ucraineană, în primul rând lovitura de stat de la Kiev, a ”beneficiat” de implicarea lui Soros (recunoscută!) și a unor structuri din SUA, personaje din aparatul Obama având ulterior beneficii materiale uriașe (vezi cazul Biden).

    Revin și spun că deschiderea economică și colaborarea pe multiple direcții e firesc să se manifeste plenar, pentru că politica stupidă de ”sancțiuni” a adus pierderi uriașe multor state europene, inclusiv României.

    În cazul Bucureștiului, este remarcabil cum actuala Coaliție a manifestat, în ultimii doi ani, o atitudine demnă față de imixtiunea (ambasadorului) SUA și a unor state UE în treburile interne ale României – respectându-și în același timp obligațiile față de organizațiile și ”parteneriatele” din  care țara noastră face parte.

    În aceste condiții, consider că Rusia nu poate privi decât favorabil reușita unui guvern capabil să urmărească interesul național, creșterea economică, dezvoltarea generală a societății, fără a ceda unor presiuni politice externe – care au generat tensiuni păguboase și periculoase în Europa și în întreaga lume.

    În plus, apropierea Coaliției de Israel, dezvoltând concomitent și o bună relație cu Turcia, este o viziune pe care și Rusia o îmbrățișează – ca partener în multe domenii cu cele două puternice state.

    Pe scurt, este firesc ca Rusia să privească favorabil și cu toată deschiderea reușita mandatului la președinția CUE a României - condusă de un guvern preocupat de dezvoltare sănătoasă - și independentă de presiuni externe sau de probleme străine de interesul său național.

    Mai mult, se poate afirma că o reușită a președinției române a CUE poate genera chiar o necesară normalizare a relațiilor între UE și Rusia, în mai multe domenii perturbate de influențe externe, străine de interesele lor firești.

    Bruxelles
    © Sputnik / Алексей Витвицкий

    România ar putea deveni, alături de Israel și Turcia, un factor de dezvoltare a cooperării Est – Vest, benefică din toate punctele de vedere, favorabilă unor mari investiții, inclusiv cele chineze, deocamdată blocate de imixtiuni politice păguboase.

    Să nu uităm că, în trecut, România a fost o campioană a stabilirii și întăririi relațiilor Est-Vest, conducerea de la București fiind respectată pe plan mondial pentru reușitele sale.

    Prin vocea premierului, actuala guvernare cheamă la cooperare și bună înțelegere cu respectarea demnității și suveranității fiecărui stat – o Europa și o lume a partenerilor egali în drepturi – ceea ce nu poate fi decât susținută de țările dornice de colaborări profitabile, implicit de Rusia.

    ”Acolo unde există profit, există și parteneri”, a declarat președintele Vladimir Putin, un principiu sănătos, care poate să fie și al României –  titulară pentru următoarele șase luni a președinției Consiliului Uniunii Europene.

    Dragoș Dumitriu este jurnalist și realizator TV, fost deputat naționalist și conservator în Parlamentul României, promotor al analizei sistemice

    Тема:
    Relațiile româno-ruse (162)

    Tematic

    Moscova vrea crearea unei zone economice unice între Rusia şi UE
    Ungaria: UE își ascunde relațiile strânse cu Rusia
    Parlamentul britanic: După Brexit, UE nu va mai susţine sancţiunile împotriva Rusiei
    Rusia și UE, în consultări, inclusiv despre problemele din spațiul post-sovietic
    Exclusiv: doi români în Siberia -„Rusia – o ţară pe care nu o poţi înţelege în 30 de zile”
    Relațiile româno-ruse în anul 2018: cele mai importante evenimente
    Studiu: Aproape jumătate dintre români doresc o relație mai bună cu Rusia
    Tagurile:
    perspectivă, Relații cu Rusia, Consiliul UE, Președinția României
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei