08:56 03 Iunie 2020
În direct
  • EUR19.54
  • USD17.50
  • RUB0.25
  • RON4.03
  • UAH0.65
    EDITORIALIST
    Sa primesc un link scurt
    497625312

    Soluția vine de acolo unde sunt bani pentru investiții - nu pentru speculă - există resurse și piață accesibilă: Estul! Mult mai puternic, prin disponibilitate, și mai puțin ipocrit decât arogantul Occident!

    Probabil că această epidemie, recunoscută formal ca pandemie, nu va mai dura decât 2 – 3 luni. Institute de cercetare, citate de doctorul Raed Arafat, preconizează în Europa și SUA o evoluție de tip Gauss, cu maximul la mijlocul lui aprilie.

    Dar, un fapt e cert – economia mondială e afectată. La fel de cert, România este mai vulnerabilă la acest capitol decât la atacul virusului.

    România acceptă acum să fie o țară dependentă funcțional de UE, ca un fel de periferie ascultătoare a mecanismului economico-financiar al Bruxelles-ului. Un mecanism ancrasat acum de efectele bizarei pandemii și a ultra-bizarei panici. Deci, după pandemie, vor urma efecte de tip criză economică, dar nu cred că va fi o criză propriu zisă la nivelul uneia de tip 2007-2009, sau, mai rău, precum cea din 1929-1933.

    Paranteză: da, știu, sunt un optimist... Mai mult, nu cred nici în căderea sistemului financiar mondial, cel puțin nu în deceniile următoare. Asta pentru că, în ciuda multiplelor probleme și dezechilibre create de sistemul bazat pe dolar, nu e îndeplinită condiția esențială: apariția alternativei la dolar majoritar agreate (faptul că unele state s-au înțeles să facă tranzacții într-o altă monedă nu e relevant, indiferent de puterea acelor state). În plus, dialectica istorică nu susține o asemenea schimbare… ceea ce pentru mine, ca analist al concretului, înseamnă mult. În istorie, crizele au fost multe, dar dolarul a rămas.

    Revin la concretul măsurilor de criză, pentru că trebuie să explic ce înseamnă, practic, formula ”periferie ascultătoare a mecanismului economico-financiar al Bruxelles-ului”? Simplist spus, înseamnă că suntem ultimii care vor primi o ajutor – și primii care vor accepta să sufere, fără să crâcnească, de pe urma efectelor de tip criză.

    Băncile, lanțurile comerciale, producătorii din industrie care domină actualmente economia românească sunt sucursale ale unor multinaționale occidentale; toate se vor orienta prioritar pentru a se recupera în zonele din care vin – și abia la final către periferii tip România.  E firesc, e logic, din multe puncte de vedere.

    Să ne amintim de criza din 2007-2009; pentru cine a împrumutat regimul ”pro-occidental” Băsescu bani? În mare parte, pentru a susține pierderile sucursalelor băncilor occidentale din România. Ah, precizare esențială – guvernele Băsescu au împrumutat, dar românii sunt datori și plătesc!

    Ce va însemna ca România să fie la periferia – la coada – recuperării din criză? Că decalajul față de țările UE se va accentua. Și încă un adevăr: formula ceaușistă „Creștem odată cu țara” nu se poate transforma în ”Creștem odată cu datoria externă” în condițiile în care nu investim în dezvoltare, ci doar în speculație și consum.

    Iată câteva probleme ale Europei Unite care afectează direct România:

    -       Europa Occidentală nu are bani mulți de investit în România și în nici un caz bani pentru dezvoltare, pe termen lung, ci pe termen scurt, cu profit maxim; mai dur spus -  speculă;

    -       Europa Occidentală e o piață pretențioasă, cu care balanța comercială nu poate fi decât negativă, iar acum scăderea economică a Occidentului va face piața mult mai grea pentru firmele ”periferiei”, care vor fi primele eliminate;

    -       Condițiile pentru românii care muncesc în vest vor fi mai dure, iar locurile de muncă reduse, chiar și numai pentru o perioadă;

    Mă opresc aici cu enumerarea problemelor Occidentului care afectează România. Sunt mai multe, dar ce am enumerat e suficient pentru a înțelege un fapt clar: acum, când se vor simți efectele crizei, NU Occidentul va fi soluția pentru România.

    Soluția evitării crizei de către România înseamnă câteva măsuri esențiale:

    -       Investiții pe termen mediu și lung ale statului, prin cooptarea unor parteneri în regim de maxim 49% cedare a proprietății (ceea ce Occidentul nu acceptă);

    -       Dezvoltarea unor piețe extra-comunitare, pe măsura posibilităților României, nu potrivit impunerilor și presiunilor SUA și UE;

    -       Încurajarea investițiilor străine, pe baza criteriului economic, nu pe criterii ”strategice”, nu pe combinații falimentare de tip G2G, bazate pe ”parteneriate” iluzorii, care au adus numai prejudicii economiei – vezi cazul industriei de armament; 

    -       Dezvoltarea unei societăți de stat – chiar în parteneriat 51/49% cu investitori privați sau străini - capabilă să realizeze marile proiecte de infrastructură, la ora actuală acestea fiind accesibile doar unor firme străine (occidentale);

    -       Dobândirea independenței deciziei României în domeniul energetic, deschiderea către colaborarea și parteneriate directe cu orice stat, fără imixtiuni ”strategice”; (să nu uităm că România pierde enorm pentru că a refuzat ”strategic” să participe la colaborarea cu Rusia la construirea unei conducte de transport gaze, și pierde enorm prin anularea colaborării cu China în domeniul nuclear – ambele ”refuzuri” fiind dictate de SUA);

    -       Per ansamblu, impunerea ca principiu general al acțiunii guvernamentale criteriul economic, al investiției durabile, eliminând toate restricțiile și favorizările ”strategice”, justificate de pretinse ”pericole” și ”amenințări”;

    În plus, reluarea relațiilor pe direcția est este nu numai o necesitate, dar ar oferi României un avantaj uriaș în fața Occidentului:

    -       Deschiderea majoră către China, cel mai mare și dinamic investitor mondial, nu blocarea stupidă, la comanda SUA;

    -       Reluarea la scară extinsă a relațiilor economice și strategic-energetice cu Rusia, inclusiv în domeniul transportului de gaze; în plus, Rusia este ofertantă atât ca piață de desfacere, cât și ca materii prime, dar și prin produse de înaltă tehnologie, din varii domenii;

    -       Dezvoltarea colaborării cu Turcia, atât în domeniul economic, al securității regionale, dar și al valorificării poziției maritime – prin dezvoltarea capacității de pătrundere a mărfurilor extra-comunitare prin Constanța, via Izmir și Istanbul; (ce ar însemna un parteneriat Constanța – Izmir – Novorossiysk, ca o alternativă la Rotterdam?)  

    -       Reluarea relațiilor economice cu statele producătoare de petrol din Orient, în primul rând cu Iran.

    Un aspect vital trebuie subliniat: în timp ce România este blocată ”strategic” să reia relațiile cu puterile Estului, statele puternice din UE fac pași hotărâți în respectiva direcție. Ori, amânarea, întârzierea, poate fi fatală!

    De fapt, dacă țara noastră va întârzia, va rata o dublă oportunitate:

    -       evitarea crizei, prin soluția investițională și comercială alternativă la Occidentul afectat de criză;

    -       transformarea României într-un profitabilă poartă de intrare în UE a resurselor energetice și a mărfurilor din Est și alte zone extra-europene.

    Recent, profesorul universitar de economie internațională Dan Voiculescu, unul dintre cei mai experimentați oameni politici și personalitate de prin rang a afacerilor, atrăgea atenția:

    ”În următorii 3-5 ani, în care vor avea loc transformări majore la nivel global, crizele vor fi depășite cu succes doar de statele care beneficiază de o economie națională robustă și un sistem financiar-bancar competitiv”.

    Ce înseamnă ”statele care beneficiază de o economie națională”? Statele care au puterea de decizie în privința propriei economii - nu impusă din afară, ”strategic” sau ”comunitar”!

    Pentru Dan Voiculescu, statele cu economie națională robustă sunt cele ”care au o clasă de mijloc semnificativă, cantitativ și calitativ, care va putea să asigure o mare parte din necesarul de producție și consum”.

    Cum se va ajunge aici? Numai prin protejarea IMM și a firmelor românești de către stat – nu prin lăsarea lor ca pradă în fața multinaționalelor și a investitorilor speculanți din vest! (Plus transformarea în victime ale politicii „anticorupție”, impusă ipocrit de America familiei Biden!).

    În concluzie, soluția vine de acolo unde sunt bani pentru investiții - nu pentru speculă - există resurse și piață accesibilă: Estul! Mult mai puternic, prin disponibilitate, și mai puțin ipocrit decât arogantul Occident!

    Și, atenție – NU propun ieșirea din Uniunea Europeană! Dimpotrivă, propun să facem ceea ce fac statele deștepte din UE! Adică să facem ce e bine și profitabil pentru cetățenii noștri – și să ne valorificăm avantajele. Inclusiv prietenia și imaginea excelentă pe care țara noastră o mai are în Est, urmare a vremurilor când România lui Ceaușescu demonstra că este capabilă, serioasă și independentă, dornică să facă treabă bună – nu să fie unealta altora. 

    Hai să privim și altfel problema: care este alternativa la EST? Nu Vestul, ci… restul! Restul care ne rămâne de la masa celor bogați. Ne vom mulțumi cu asta?

    Tagurile:
    Est, Dezvoltare, Rusia, România, coronavirus


    Știrile Zilei