14:56 07 August 2020
În direct
  • EUR19.68
  • USD16.62
  • RUB0.23
  • RON4.07
  • UAH0.60
    EDITORIALIST
    Sa primesc un link scurt
    37382

    AIP “Rossiya Segodnya” a prezentat studiul Octopus 2.0. Coronavirus în Rusia, dedicat imaginii țării în presa globală. Cercetătorii s-au concentrat pe mass-media de top atât din cadrul G7, cât și din China, unde a izbucnit focarul infecției.

    Editorial realizat de Irina Alknis

    Această completare s-a dovedit a fi de succes, întrucât statisticile din mass-media chineze au oferit un fundal destul de neașteptat pentru imaginea lumii prezentate de publicațiile occidentale.

    Per ansamblu, Octopus 2.0 nu a venit cu anumite surprize: COVID-19 a fost folosit de mass-media occidentală în calitate de încă un prilej de informare pentru continuarea propagandei antiruse.

    Lideri incontestabili aici au devenit americanii - 58% din numărul publicațiilor la această temă în cele cinci cele mai importante (din punct de vedere al audienței) mass-media americane au avut un ton negativ. Ele sunt urmate de mijloacele de informare în masă germane, unde acest indicator a fost de 44%, canadiene - 41% și britanicie - 38%.

    În același timp, celelalte trei state din cadrul G7 au o atitudine negativă semnificativ mai mică față de Rusia la acest subiect: Japonia - 33%, Italia - 28%, iar în Franța cifra este una chiar impresionant de mică - doar 21%.

    Ce-i drept, în ceea ce privește latura pozitivă lucrurile stau cam prost - de la unu la cinci la sută. Singura excepție este Italia, unde nouă la sută dintre mențiunile despre Rusia și coronavirus au avut o conotație pozitivă. Este lesne să presupunem că ajutorul oferit italienilor în lupta cu epidemia (trimiterea de ajutoare medicale și medici) a făcut posibilă apariția în presă a unei cote mai mari de publicații favorabile.

    Totuși, în aceste cifre poate un alt aspect este mai curios: ele demonstrează clar cele mai relevante tendințe geopolitice ale momentului actual. Pe de o parte, anglo-saxonii (atât din lumea veche, cât și de peste mări) rămân în fruntea atacului antirusesc, fiind forța lui motrice. Dar, pe de altă parte, ei pierd clar sprijinul chiar și al celor mai apropiați aliați, care încearcă să mențină o abordare mai neutră și să nu fie zeloși în rusofobie, ceea ce este logic: timpurile s-au schimbat și nu mai este anul 2014.

    În același timp, cifrele dezvăluie cât de dificilă este situația în Germania, în primul rând pentru ea însăși. Poziția activă antirusă a mass-media germane este în contradicție cu politica de stat, în cadrul căreia Berlinul nu doar promovează și apără proiectele comune cu Moscova, ci și scapă constant de dependența semi-ocupațională a Statelor Unite. Cu toate acestea, în sfera mass-media rămâne în mod evident subordonarea strictă și loialitatea necondiționată a mijloacelor de informare față de suzeranul de la Washington, nu față de interesele naționale.

    În ceea ce privește subiectele care au fost utilizate în propaganda COVID-antirusească, acestea nu s-au diferențiat prin originalitate, într-un fel sau altul s-au limitat la două laitmotive binecunoscute: Rusia piere din nou, mai rău ca niciodată, dar tot ea reprezintă și o amenințare uriașă pentru toată lumea.

    Acest lucru a dus la critici cu privire la situația generală din țară, starea sistemului de îngrijire a sănătății și acțiunile autorităților ruse în lupta împotriva COVID-19 - lansând previziuni potrivit cărora ar situația este pe muchie de cuțit și ar putea să se prăbușească în orice moment. În ceea ce privește amenințarea pentru restul globului, nici în acest caz nu s-a inventat nimic nou: principalele acuzații au fost cu privire la desfășurarea de către Moscova a unor campanii de dezinformare privind pandemia, s-a ajuns chiar la afirmații potrivit cărora Rusia inspiră insidios umanității inutilitatea spălării pe mâini.

    Desigur, în mass-media chineză reflectarea problemei diferă izbitor. Și acest lucru nu se datorează nici pe departe celor 20% de publicații pozitive despre Rusia în contextul luptei împotriva coronavirusului și absenței celor negative.

    Aspectul definitoriu este numărul mare de articole la acest subiect. În perioada analizată, din martie până în iunie, peste 1200 de articole despre lupta Rusiei cu epidemia au fost publicate în primele 5 surse media de top ale Chinei. Pentru comparație: în aceeași perioadă numărul minim de texte a fost înregistrat în Canada - 238 de articole, iar indicatorii celorlalte șase țări oscilează între 371 (Italia) și 470 (Japonia).

    Apropo, americanii, cu 428 de articole, sunt pe locul cinci pe listă.

    Rezultă că timp de trei luni mass-media chineze au publicat la subiectul „Coronavirusul în Rusia” de aproape trei ori mai multe materiale decât media americane, care par a fi fruntașe pe glob.

    Mai mult, merită să amintim aici că 80% dintre articolele publicate în China au avut un caracter neutru-informativ, adică este vorba în special de știri.

    Ar fi o mare greșeală să punem această diferență colosală pe seama interesului deosebit al Chinei față de treburile Rusiei. Se pare că totul este mult mai simplu și banal: totul se explică prin munca mai asiduă și prin eficiența mai mare ale mass-media chineze de top, care procesează și publică un flux de informații mult mai mare decât concurenții lor occidentali.

    De fapt, acest lucru confirmă temerile occidentale în privința pierderii leadershipului informațional. Desigur, pentru a prezenta publicului, acestea sunt umflate la forme anecdotice, dar sunt în esență fondate.

    Cândva Occidentul a creat mijloace de informare în masă în sensul lor modern, devenind lider incontestabil și model de referință pentru toți ceilalți. Libertatea de exprimare și diseminarea informațiilor deveniseră principalele atuuri în lupta împotriva adversarilor ideologici și geopolitici - și au fost utilizate cu succes.

    Acum însă iată că asistăm la o criză ce ia amploare a acestui sistem care, aparent, era de nezdruncinat până nu demult.

    Cu cât mergem mai departe, cu atât este mai dificil pentru mass-media occidentale să concureze cu media „lumii lipsite de libertate”, fie că este vorba de China sau Rusia. Puteți râde cât doriți de panica răspândită de politicienii americani și europeni cu privire la „mass-media ale Kremlinului”, dar RT și Sputnik primesc într-adevăr un feedback mai mare pe rețelele de socializare decât cele mai cunoscute și mai influente surse media europene.

    Peste 1.200 de noutăți din mass-media chineză în comparație cu mai puțin de 450 din presa americană la un singur subiect, care este abordat destul de îngust în cazul ultimelor, reflectă exact aceeași tendință.

    Mass-media occidentală tot mai rău (în comparație cu concurenții care au apărut) își îndeplinesc funcția lor principală - aducerea la cunoștința publicului a celor mai ample și variate informații. Este vorba de conținut și de prezentarea materialului.

    Da, Occidentul continuă să dețină eticheta de „cea mai liberă, onestă și profesionistă presă”. Dar avem o situație aici, ca în cazul hainei regelui dintr-un basm - într-o zi, pur și simplu nu va mai funcționa.

    Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

    Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
    Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

    Tematic

    Veste neașteptată în mass media! Telespectatorii sunt șocați!
    Sputnik își menține poziția de lider printre mass-media online din Moldova – Gemius
    Ce armă a Rusiei este mai înfricoşătoare decât cea nucleară - mass-media americane
    Rusia va lua măsuri împotriva presei din țările care persecută mass-media rusă
    Kim Jong-un va vizita Rusia și se va întâlni cu Putin în curând - mass-media nord-coreeană
    Ciolacu, ieșire puternică în mass media – a făcut anunțul așteptat în ceea ce îl privește
    Liderii G7 au discutat despre revenirea Rusiei, potrivit mass-media
    Tagurile:
    teren, Mass-media, Știri


    Știrile Zilei