18:26 21 Iunie 2021
În direct
  • EUR21.33
  • USD17.90
  • RUB0.25
  • RON4.33
  • UAH0.66
    EDITORIALIST
    Sa primesc un link scurt
    14561

    În raportul SIPRI, Rusia deține cel de-al patrulea ca mărime buget pentru apărare și ocupă cu încredere locul doi în lume conform clasamentului forței militare Global Firepower.

    Această ʺnecorespundereʺ paradoxală atestă calitatea înaltă a conducerii de stat, a strategiei corecte privind dezvoltarea militară și a eficacității complexului militar-industrial rusesc.

    Testele noii antirachete
    © Photo : Министерство обороны РФ

    Potrivit Institutului Internațional pentru Cercetări de Pace din Stockholm (SIPRI), Federația Rusă a utilizat 61,7 de miliarde de dolari pentru cheltuielile militare în 2020 și a ocupat locul patru în lume. Dacă este păstrată tendința planetară de creștere a cheltuielilor militare cu 2,6%, atunci Rusia a cheltuit în 2020 cu 6,6% mai puțin față de bugetul de apărare aprobat. Anterior, în 2019, cheltuielile militare ale Federației Ruse constituiau 65,1 de miliarde de dolari. În 2020 a existat o scădere semnificativă a cheltuielilor – cu 3,4 miliarde de dolari. Militarizarea neînfrânată nu reprezintă un scop al Moscovei – capacitatea de apărare trebuie să fie rezonabilă și suficientă.

    În TOP-5 țări cu cele mai mari cheltuieli militare au intrat Statele Unite, China, India, Rusia și Marea Britanie, cărora le revin 62% din cheltuielile globale – în total, 1,98 trilioane de dolari.

    Cu un buget militar relativ modest, Rusia ocupă în mod tradițional al doilea loc după Statele Unite în clasamentul global al puterii militare Global Firepower, China – pe poziția a treia, India – pe a patra, iar Marea Britanie nu se află pe primele cinci locuri (locul 8). Paradoxul rusesc al succeselor mai considerabile la costuri mai mici se explică prin strategia corectă de dezvoltare militară, eficacitatea conducerii de stat și a complexului militar-industrial național, precum și prin dezvoltarea armelor de înaltă tehnologie. Este interesant faptul că Global Firepower plasează bugetul militar al Federației Ruse doar pe locul 11, acest lucru fiind explicat prin diferența metodelor de calcul. Trebuie de avut în vedere faptul că cheltuielile militare ale țării includ toate cheltuielile guvernamentale pentru forțele armate, inclusiv salariile (compensațiile bănești), achizițiile de arme și echipamente militare, construcții militare, lucrări de cercetare și dezvoltare, management și sprijin logistic. Cheltuielile pentru armament reprezintă cota cea mai mică din totalul cheltuielilor militare.

    Evident, nu toate cheltuielile militare sunt ʺtransparenteʺ, obiectivitatea clasamentului SIPRI este relativă, iar sumele cu șase - nouă zerouri nu sunt corelate direct cu pregătirea de luptă a trupelor. Astfel, cheltuielile militare ale țărilor NATO în 2020 au constituit peste un trilion de dolari – de 25 de ori mai mult decât cele ale Rusiei. În același timp, coaliția occidentală părăsește fără glorie Afganistanul, nereușind să învingă talibanii în cei 20 de ani de operațiuni militare.

    Spațiul post-sovietic

    Cu excepția Rusiei, cheltuielile militare ale țărilor CSI sunt destul de modeste, aflându-se la o distanță considerabilă față de lideri.

    Strategia rusească de dezvoltare militară – cel mai bun rezultat pentru cele mai puține mijloace  – este proiectată cu succes pe spațiul post-sovietic. Moscova îi ajută pe aliați cu arme – la prețuri interne rusești, iar unele mostre sunt furnizate în mod gratuit. Vă reamintesc că în raportul SIPRI privind exporturile de arme în 2016-2020, publicat anterior, Rusiei i s-a atribuit locul doi în lume după Statele Unite. Este un fel de transformare a cheltuielilor militare în venituri și într-un sistem colectiv de securitate al CSI (CSTO).

    De exemplu, din 2015, Kazahstanul a achiziționat de la Rusia 12 avioane de luptă multirol Su-30SM în condiții preferențiale – primul din țările CSI, precum și elicopterele de transport militar și atac Mi-171Sh și Mi-35, elicopterul modernizat Il-76MD-90A. Anterior, țara a primit bombardiere frontale Su-24, avioane de vânătoare MiG-31 și MiG-29, sisteme de rachete antiaeriene S-300 – cu titlu gratuit.

    Belarusul primește din partea Rusiei o gamă largă de armament. Anterior, Ministerul belarus al Apărării a anunțat despre pregătirea unui contract pentru achiziționarea sistemelor de rachete antiaeriene S-400. Pentru Forțele Aeriene și trupele Apărării Antiaeriene au fost achiziționate patru divizioane de rachete antiaeriene S-300PS. Anterior, Belarusul a primit opt ​​seturi de S-300PMU-1, patru sisteme de apărare antiaeriană ʺTor-M2ʺ (baterie) și un lot de rachete pentru acestea (conform contractului din 2017). O parte semnificativă din livrări – în condiții preferențiale sau cu titlu gratuit.

    Armeniei i-au fost donate două divizioane de rachete antiaeriene S-300 (ca parte a formării Sistemului Unificat de Apărare Antiaeriană al CSI). A devenit primul importator din lume a patru sisteme rusești de rachete ʺIskander-Eʺ (și 25 de rachete), a achiziționat 12 avioane de vânătoare Su-30SM, complexe perfectate de rachete antiaeriene "Buk-M1-2", "Tor-M2KM", "Osa-AK", sisteme de aruncare cu flacără grele TOS-1A "Solntsepyok". Moscova furnizează arme Erevanului la prețuri interne rusești, precum și ajută cu împrumuturi de stat în valoare totală de 300 de milioane de dolari. Desigur, orice armă este doar un instrument care necesită mâini pricepute. Cunoștințele și experiența pot fi dobândite pe parcurs și nu sunt atât de costisitoare.

    Pe de altă parte, datorită aflării de mult timp în componența NATO, bugetele militare ale statelor Baltice nu le-au permis să achiziționeze niciun singur avion de luptă, tanc sau navă (vechile dragoare de bază și noile ambarcațiuni nu se iau în considerare). Polonia și-a pierdut practic ultimul submarin ʺOrzelʺ (construit pe timpurile sovietice), iar flota de suprafață continuă să degradeze. România ʺepuizeazăʺ vechile avioane sovietice ʺMigʺ. Este un fel de proiecție a ʺstrategieiʺ NATO de a arunca bani uriași ʺîn vântʺ, fără o creștere vizibilă a eficacității trupelor în luptă, fără rachete hipersonice, fără victorii militare în Afganistan, Irak, Siria și alte puncte fierbinți.

    În orice caz, astăzi (și în viitorul apropiat), multe țări ale lumii sunt nevoite să lupte împotriva instabilității politice interne – în pragul unui război civil – sau să contracareze terorismul internațional – în formatul operațiunilor militare. Toate acestea predetermină creșterea în continuare a cheltuielilor pentru apărare.

    Tematic

    PAK DA: când va decola noul transportator strategic de rachete al Rusiei
    Știrea nopții: „ATAC israelian” cu rachete asupra Damascului! Ripostă precisă a Siriei
    Atac bizar cu rachete asupra unei baze – plan ascuns al SUA?
    Tagurile:
    Arme, CSI, Rusia

    Știrile Zilei