06:03 26 Septembrie 2018
În direct
  • EUR19.79
  • USD16.83
  • RUB0.26
  • RON4.25
  • UAH0.60
    Portul Constanța

    Gazele din mare: România nu ține cont de Ungaria și face ce a anunțat

    © Photo: Portul Constanța
    Economie
    Sa primesc un link scurt
    980 0 0

    Statul român va construi, prin operatorul național de profil, o conductă de conectare la gazoductul BRUA, care va fi gata în anul 2020.

    BUCUREȘTI, 21 aug — Sputnik, Daniel George Nistor. România "își vede de treaba ei" și transportă gazele pe unde a anunțat, practic neținând cont de dorințele Ungariei, care și-a exprimat altă viziune cu privire la acest proces.

    Transgaz va investi 360 de milioane de euro pentru realizarea conductei Tuzla-Podişor, care va prelua gazele care vor fi extrase din Marea Neagră şi le va transporta spre conductele de export, potrivit datelor publicate în raportul pentru semestrul I al administratorilor companiei.

    "Obiectivul major al acestei investiţii constă în construirea unei conducte telescopice de transport gaze naturale Tuzla-Podişor, în lungime de 308,3 km şi Dn 1200 respectiv Dn 1000, care să facă legătura între resursele de gaze naturale disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, astfel asigurându-se posibilitatea transportului gazelor naturale spre Bulgaria şi Ungaria prin interconectările existente Giurgiu-Ruse (cu Bulgaria) şi Nadlac-Szeged (cu Ungaria)", se arată în documentul menţionat.

    De asemenea, această conductă se va interconecta cu actuala conductă internaţională de transport gaze naturale Tranzit 1 (Isaccea-Negru Vodă).

    Capacitatea de transport va fi de 8,14 milioane de metri cubi pe an, iar investiţia estimată se ridică la 360,36 milioane de euro.

    În prezent sunt finalizate studiul de fezabilitate şi cel de impact asupra mediului şi a fost obţinută autorizaţia de construire. Decizia finală de investiţie va fi luată în acest an, iar construcţia este prevăzută pentru perioada 2019-2020.

    Transgaz estimează că punerea în funcţiune şi intrarea în operare vor avea loc în anul 2020, dar calendarul estimativ de dezvoltare a proiectului poate suferi modificări, în funcţie de evoluţia proiectelor offshore din amonte.

    La acest capitol, planurile României nu coincid cu ale Ungariei, care consideră că gazele din Marea Neagră nu ar trebui să plece spre sud sau nord, și că un proiect prin vest ar fi mai fezabil.

    "Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?" — a spus, în luna iunie, Kristof Terhes, CEO al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, citat de Agerpres.

    El a arătat că România nu poate consuma toată această cantitate de gaze, având în vedere faptul că doar 30-35% din populaţie este conectată la reţeaua de gaze, în timp ce în Ungaria este vorba de 95%.

    Legea offshore, privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, a fost amplu discutată în spațiul public.

    Unii analiști spun că actul normative dezavantajează companiile străine care preiau perimetre în concesiune, având un caracter protectionist. Astfel, legea introduce o grilă de impozitare suplimentară, în funcție de prețurile practicate. De asemenea, potrivit reglementării, minimum 25% din numărul anual de angajați utilizați în cadrul acordurilor trebuie să fie cetățeni români cu rezidență fiscal în România, și 50% din producție va fi tranzacționată pe piața internă.

    Există însă și voci care susțin că dimpotrivă, statul român are de pierdut din aplicarea Legii offshore

    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei