09:53 20 Martie 2019
În direct
  • EUR19.56
  • USD17.22
  • RUB0.27
  • RON4.11
  • UAH0.63
    Maistru instructor

    Țara nu te vrea profesor sau tehnician. Iată ce meserii sunt la mare căutare

    © Sputnik / Сергей Пятаков
    Economie
    Sa primesc un link scurt
    20811

    Tot mai mulți angajați sunt absorbiți de două sectoare de activitate între care există mari diferențe de salarizare.

    BUCUREȘTI, 28 aug — Sputnik, Daniel George Nistor. Datele oficiale arată că din cele 300.000 de joburi noi create în ultimii 10 ani, în care numărul de salariaţi a crescut de la 4,6 milioane la 4,9 milioane, 120.000 sunt joburi suplimentare în servicii suport, 70.000 în informaţii/comunicaţii şi 40.000 în activităţi profesionale şi ştiinţifice, deci în total 230.000 de joburi nou-create în aşa-numitul sector IT&C.

    Urmează zona de hoteluri şi restaurante, cu 90.000 de joburi în plus, și comerţul, care a adăugat 50.000 de joburi în plus.

    "Aceasta înseamnă că economia românească se 'californizează', adică se creează locuri de muncă de mare valoare adăugată în IT, pe de o parte, iar de partea cealaltă în sectorul de hoteluri, restaurante şi comerţ, unde joburile sunt foarte jos din punctul de vedere al valorii adăugate", scrie jurnalistul Sorin Pâslaru, în ZF.ro

    Între cele două joburi — IT-ist și ospătar (sau orice alt lucrător în industria hotelieră) — sunt diferențe mari de salariu.

    În luna mai 2018, când salariul mediu net pe economie a fost de 2.704 lei, cele mai mari câștiguri nete s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (6.437 lei în medie), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.554 lei), după cum informează Institutul Național de Statistică (INS).

    În luna următoare, iunie 2018, pentru care avem cele mai recente date oficiale, salariul mediu net a fost de 2.721 de lei, cele mai mici câștiguri au fost tot în hoteluri și restaurante (1.557 lei), dar industria IT a pierdut primul loc, fiind întrecută de un sector cu activitate mai redusă, fabricarea produselor de cocserie şi a derivatelor obţinute din procesarea ţiţeiului (6.591 lei), potrivit INS

    Între cele două tipuri de locuri de muncă aflate la mare căutare apar, așadar, diferențe mari de salarizare — IT-iștii câștigă de 4 ori mai mult decât lucrătorii din hoteluri și restaurante.

    Desigur, meseria de ospătar nu trebuie disprețuită, nici măcar din punctul de vedere al veniturilor reale. Se știe că ospătarii mai obțin și așa-numitele ciubucuri, dar acestea depind și de categoria unității în care activează.

    S-a căscat însă o prăpastie nu numai între primele două cele mai căutate joburi, în ce privește veniturile. Ci și între acestea (la care le putem adăuga pe cele din comerț, și ele la mare căutare) și celelalte categorii de activități, din perspectiva cererii de angajați.

    Astfel, au scăzut efectivele de angajați din învățământ, industria de îmbrăcăminte şi cea de încălţăminte, industria extractivă, utilităţi (termoficare, alimentare cu apă, gaz, electricitate).

    Concluzia lui Sorin Pâslaru — "o ţară bogată, administrată prost" — se referă la faptul că resursa umană nu este folosită la capacitățile ei, și această proastă gestionare ne poate costa pe termen lung.

    Tematic

    Nu vor românii să muncească? Iată câți își caută joburi
    Directorii ne cheamă la muncă: Avem joburi pentru toți
    Nu găsiți joburi? Aceste firme anunță angajări
    "Eroii muncii capitaliste". Ce salarii dau 5 firme străine cu 300 mil. euro profit
    Halucinant! Iată ce salariu va avea Laura Codruța Kovesi în noua funcție!
    Tagurile:
    nou create, sectoare, joburi, cerere, salarii, România
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei