18:47 12 Decembrie 2019
În direct
  • EUR19.21
  • USD17.34
  • RUB0.27
  • RON4.02
  • UAH0.74
    Protest împotriva defrișrii pădurilor

    Câți bani se fac din defrișarea României: cifrele care arată dezastrul

    © Facebook / Agent Green
    Economie
    Sa primesc un link scurt
    11611

    Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, iar cele peste 6.000 de firme care activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro.

    BUCUREȘTI, 3 dec - Sputnik, Marius Holdean. O statistică recentă, dată publicităţii de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure, iar firme care activează în acest sector vor înregistra în 2019 afaceri estimate cu peste 100 milioane de euro mai mult decât în anul trecut, arată o analiză realizată de compania de consultanţă Frames.

    ”În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia aurului verde, cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani”, spun analiştii Frames.

    Ei afirmă că business-ul este unul relativ simplu şi insuficient reglementat, astfel că pădurea a atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.

    ”Aşa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la 3.937 la 6.189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610)”, adaugă ei.

    Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2,4 miliarde euro), în creştere cu 800 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi la un nivel dublu faţă de 2010 (5,48 miliarde lei). Şi profitabilitatea sectorului a urmat aceeaşi tendinţă, crescând de la 480,1 milioane lei în 2010 la 678,1 milioane lei în 2018.

    ”2019 a adus o creştere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. Firmele au investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje la forţă de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 miliarde euro”, afirmă analiştii companiei de consultanţă.

    Potrivit datelor Frames, în 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3305 firme, cu 15.480 de angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei şi un profit cumulat de 320,8 milioane lei.

    Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2.884 companii active, cu 23.590 angajaţi. Afacerile acestor firme depăşeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei.

    ”După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Cine este cel mai mare exploatator de lemn din România

    Holzindustrie Schweighofer, companie redenumită HS Timber Productions, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă.

    Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în Bucureşti, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 milioane euro) şi un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 milioane euro).

    ”Austriecii au înregistrat, anul trecut, un profit redus în comparaţie cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare şi puternic jucător din piaţă”, afirmă analiştii.

    Compania austriacă angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008.

    Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ”aurului verde” al României în 2018  se află Kostamonu Romania SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) şi Karelia Upofloor SRL, din Maramureş, cu o cifră de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 milioane euro).

    În cazul ambelor firme, creşterea afacerilor este una semnificativă în ultimii 10 ani.

    În 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane de lei, iar în 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o creştere de business şi mai mare, de la 158,1 milioane lei în 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut.

    Clasamentul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 milioane lei (35,5 milioane euro), Xilobaia SRL (Maramureş), cu 119,9 milioane lei (27,2 milioane euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 milioane lei (21 milioane euro), Silvania International Prod SRL (Bistriţa-Năsăud) cu 89,7 milioane lei (20,4 milioane euro), Forestar SA din Bacău (69,4 milioane lei/15,8 milioane euro), Cerasus Avium SRL din Bucureşti (63,4 milioane lei/14,4 milioane euro) şi Virix Prod SRL din Dâmboviţa (55,1 milioane lei/12,5 milioane euro).

    Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcţionează în Suceava (758), Harghita (451), Argeş (382) Maramureş (334), Vrancea (332), Neamţ (316), Bistriţa Năsud (275), Bacău (236) şi Bihor (235).

    Potrivit analizei Frames, media cifrei de afaceri era, în 2018, de 1,59 milioane de lei şi un profit de aproximativ 100.000 lei, în condiţiile în care peste 90% dintre firme activau în zona microîntreprinderilor.

    ”Radiografia business-ului din acest sector arată că piaţa este controlată, în mare parte, de câţiva jucători care realizează peste 80% din cifra totală de afaceri. Este un business care creşte de la an la an şi în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioţi, polonezi şi francezi,  se află în prim-plan”, afirmă analiştii de la Frames.
    Tagurile:
    România, Păduri, Defrișări


    Știrile Zilei