12:02 25 Mai 2018
Chişinău+ 21°C
În direct
    Elevi, examene, gimnaziu, școală

    Lege nouă în Educaţie: învăţământ obligatoriu de 15 ani

    © Sputnik / Павел Лисицын
    EDUCAȚIE
    Sa primesc un link scurt
    897 0 0

    Decizia luată de senatori ar putea aduce îmbunătăţiri semnificative actului educaţional, iar măsura va intra în vigoare cel târziu în anul 2020.

    BUCUREŞTI, 9 mai — Sputnik, Georgiana Arsene. Creşte durata învăţământului obligatoriu. Şi aceasta pentru că, pe lângă ciclul cuprins între clasa pregătitoare şi clasa a X-a, vor deveni obligatorii ultimii doi ani de grădiniţă, adică grupele mijlocie şi mare, dar şi clasele a XI-a şi a XII-a.

    Decizia a fost luată de senatori, care la începutul săptămânii au dat votul final pentru extinderea învăţământului obligatoriu de la 11 la 15 clase.

    Experţii atrag, însă, atenţia, că va fi foarte greu de implementat această hotărâre, din pricina lipsei de infrastructură. Mai mult, spun ei, ar putea afecta şcolile profesionale.

    Noua lege mai prevede că obligativitatea de a finaliza cei 15 ani de şcoală încetează numai dacă elevul a împlinit 18 ani şi solicită el acest lucru.

    În expunerea de motive a proiectului legislativ se argumentează că obligativitatea celor 2 ani de grădiniţă este necesară întrucât „vârsta preşcolară (3-6 ani) este un moment important pentru dezvoltarea copilului. Cei mici devin conştienţi de lumea înconjurătoare, manifestă curiozitate faţă de ceea ce observă sau nu cunosc", informează adevărul.ro.

    Specialistul în educaţie Maria Ghiorghiu spune că legea ar putea întâmpina dificultăţi în aplicare, pentru că, la ora actuală, cererea este mai mare decât oferta. Altfel spus, sunt mulţi copii, iar numărul locurilor disponibile în unităţile de învăţământ preşcolar sunt limitate, motiv pentru care sunt grupe de copii supraaglomerate, în special în cazul grădiniţelor cu program prelungit.

    Nici preşedintele Asociaţiei „Edu Cer", profesorul Ştefan Vlaston, nu este mai optimist. Acesta spune că, deşi la prima vedere măsura pare utilă, nu este realistă în raport cu problemele sistemului educaţional şi ale pieţei muncii. Critica sa se îndreaptă, mai ales, spre obligativitatea absolvirii claselor a XI-a şi a XII-a.

    „Dacă vorbim de adăugarea a doi ani de studiu la ciclul liceal, degeaba adoptăm o astfel de măsură dacă nu remediem abandonul şcolar din anii anteriori. Situaţia cea mai gravă este între clasele a VIII-a şi a IX-a unde abandonul şcolar este de aproximativ 25%. Dacă ne uităm doar la mediul rural, constatăm că acolo procentul abandonului şcolar este şi mai ridicat pentru că există puţine licee. Ce să facă absolvenţii de clasa a VIII-a? Să se îmbarce în mijloacele de transport în comun şi să plece la oraş? Dar pe ce bani să îşi închirieze locuinţe şi să-şi acopere restul cheltuielilor, inclusiv pentru mâncare?", a precizat Vlaston.

    Acesta a adăugat că în ultimii 10-12 ani aproape un milion de elevi nu au reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat, aşa că lungirea perioadei de şcolarizare este zadarnică dacă nu se asigură infrastructura şi celelalte resurse pentru ca aceşti copii să poată frecventa în mod regulat şcoala.

    Iniţiativa obligativităţii grădiniţei este extrem de utilă. Şi aceasta pentru că ea constituie baza pe care se cristalizează educaţia adultului de mâine. Iar orice altă discuţie ulterioară nu are nici un sens dacă minorul nu învaţă, de mic, nişte noţiuni simple pe care învăţătorul să clădească, mai târziu, alte deprinderi şi concepte.

    Desigur că şi familia joacă un rol vital în ecuaţie, pentru că, dacă se va perpetua practica, mai ales în mediul rural şi în comunităţile sărace, prin care părinţii îşi trimit copiii la şcoală numai ca să nu rămână fără alocaţie, orice proiet legislativ pe educaţie este dinainte sortit eşecului.

    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei