04:50 14 Noiembrie 2018
În direct
  • EUR19.16
  • USD17.03
  • RUB0.25
  • RON4.11
  • UAH0.61
    Parlamentul României

    Profesorii ajunşi în Parlament fac ceva pentru colegii de la catedră?

    © Photo: Facebook / Parlamentul României
    EDUCAȚIE
    Sa primesc un link scurt
    767 0 0

    În Parlamentul României sunt 37 de foste sau actuale cadre didactice din învăţământul preuniversitar – ce iniţiative legislative legate de educaţie au semnat aceştia.

    BUCUREŞTI, 6 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. S-ar cred că, o dată ajuns în Parlament, un profesor va lupta până în pânzele albe să îndrepte nedreptăţile de care s-a lovit pe vremea când era la catedră.

    În Parlamentul României de astăzi au ajuns nu mai puţin de 37 de cadre didactice, foste sau actuale, care au ocazia să pună umărul la construirea unor legi mai bune pentru colegii lor din teritoriu. Fac ei asta pentru sutele de mii de dascăli aflaţi la catedră sau au uitat total de cei cu care au împărţit cafeaua în cancelarie?

    Din cei 37 de parlamentari români care provin din sistemul de învăţământ, 21 sunt deputaţi, iar majoritatea aparţin grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

    Înscrierea la şcoală a celor fără CNP, baze sportive

    Printre inițiativele legate de schimbări în sistemul de educație semnate de ei se află modificări legate de finanțare, de beneficii pentru elevi, introducerea unor noi materii de studiu sau schimbări ce vizează modul de administrare al școlilor, precizează scoala9.ro

    Iniţiată în mai 2018 şi aflată, în prezent, în dezbatere la Camera Deputaţilor, proiectul de Înscriere la şcoală a persoanelor care nu deţin un cod numeric personal a fost semnat de 65 de parlamentari, din care 8 sunt profesori.

    Examen
    © Sputnik / Евгений Епанчинцев

    Această iniţiativă vine în completarea Legii Educaţiei în vederea asigurării accesului la învăţământul de stat şi al persoanelor care nu sunt înregistrate în registrele de stare civilă şi nu au un CNP. Aceste prevederi ar urma să se aplice şi în cazul învăţământului antepreşcolar.

    Un avantaj ar fi și faptul că elevii ar urma să fie luați în evidență de serviciile de asistență socială din circumscripția unității de învățământ.

    Adoptată în mai 2018 şi semnată de 30 de parlamentari dintre care 6 profesori, iniţiativa „Baze sportive pentru olimpiadele de sport” prevedea modificarea Legii Educaţiei Fizice şi Sportului pentru ca bazele sportive aflate în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului să fie puse gratuit la dispoziţia participanţilor la faza naţională a Olimpiadei Gimnaziilor şi a Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar.

    Articolul de lege adăugat prevede că „pentru organizarea și desfășurarea fazelor zonale/regionale și naționale ale competițiilor sportive școlare, Ministerul Tineretului și Sportului pune la dispoziție organizatorilor, gratuit, bazele și instalațiile sportive din domeniul public și privat al statului aflate în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului (…)”.

    Patriotism în Legea Educaţiei

    Din păcate, iniţiativa a fost respinsă în octombrie anul trecut.

    Inițiativa propune o serie de modificări aduse Legii Educației „în contextul în care educarea noii generații cu privire la o serie de valori naționale este esențială”, după cum se arară în expunerea de motive. În ce privește principiile învățământului, inițiatorii doresc introducerea unui punct referitor la „principiul loialității - concretizat în exprimarea atașamentului față de valorile naționale și față e statul, cultura și limba română”. Există și un punct legat de finalitatea educației, care ar trebui să se concretizeze în „promovarea culturii literaturii române, cunoașterea istoriei românilor, promovarea personalităților românești cu impact național și internațional”.

    În cazul în care această inițiativă ar fi adoptată, planurile cadru pentru clasele V-VIII ar urma să cuprindă obligatoriu materia „Istoria unificării și reunificării românilor” pentru perioada 2018-2020. După 2020, această disciplină ar deveni opțională.

    Începând cu 2018, pentru clasele de liceu ar fi existat „Istoria Marii Uniri” ca materie opțională, alături de un „Curs introductiv de istorie, acte și proceduri parlamentare”. Șase dintre comisiile Senatului au dat aviz negativ inițiativei, semnată de 16 parlamentari dintre care 2 profesori.

    Cine sunt parlamentarii profesori

    Sunt 21 de dascăli care au devenit deputaţi. Este vorba despre: Tudoriţa-Rodica Boboc, Cristian Buican, Marina-Adelina Coste, Angelica Fădor, Ovidiu Victor Ganț, Camelia Gavrilă, Nicolae Georgescu, Mihaela Huncă, Natalia-Elena Intotero, Cristina-Ionela Iurișniți, Laurențiu-Dan Leoreanu, Alexandra Rădulescu, Adrian Solomon, Viorel Stan, Elvira Șarapatin, Theodora Șotcan, Alina Teiș, Radu Costin Vasilică, Alin Vasile Văcaru, Oana-Silvia Vlăducă.

    Un număr de 16 cadre didactice ocupă un fotoliu de senator: Elena-Lavinia Craioveanu, Roxana-Natalia Pațurcă, Gabriela Crețu, Virginel Iordache, Constantin-Bogdan Matei, Liviu-Marian Pop, Liliana Sbârnea, Aurel-Horea Soporan, Ioan-Iustin Talpoș, Viorel-Riceard Badea, Cornel Popa, Costel Șoptică, Cătălin Dumitru Toma, Ioan Simionca, Mihai Ruse

    Având în vedere faptul că ei cunosc greutăţile sistemului de învăţământ ar fi lăudabil să aibă o activitate susţinută pentru ca lucrurile să intre pe un făgaş normal în domeniul educaţiei.

    Tematic

    Şocant! „Am ajuns să lucrăm cu profesori slabi, mediocri! Faptul e catastrofal"
    Ministerul Educației pune biciul pe profesori, fiindcă au salarii mari
    Cadourile pentru profesori, la final - Ministerul Educaţiei a intrat pe fir
    Iulian Cristache, atitudine fermă: „Stimaţi profesori... v-aş da afară din sistem"
    Măsura adoptată de Rovana Plumb va afecta mii de profesori – e oficial!
    Îngrijorător – câţi profesori au plecat din România în ultimii 20 de ani
    Tagurile:
    Deputați, Parlament, Profesori, Educație
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei