04:30 20 Iunie 2021
În direct
  • EUR21.22
  • USD17.78
  • RUB0.24
  • RON4.31
  • UAH0.65
    SĂNĂTATE
    Sa primesc un link scurt
    374010

    Profesorul a vorbit despre riscurile vaccinării împotriva noului coronavirus în cazul persoanelor care au probleme de coagulare a sângelui ori probleme cardiace, referindu-se, în special, la cazul vaccinurilor bazate pe adenovirus.

    BUCUREȘTI, 29 mai – Sputnik. Problema reacțiilor produse de vaccinurile anti COVID-19, bazate pe adenovirus, cum este cazul celor de la AstraZeneca și Johnson&Johnson a fost pusă pe tapet de profesorul Alexandru Rafila, care a vorbit despre riscurile vaccinării cu aceste seruri. El s-a referit la cazul persoanelor cu probleme de coagulare sau probleme cardiace.

    ”Infecția cu coronavirus produce astfel de probleme, în mod evident. Dacă la infecție eu am între 10% și 20% dintre persoane care au probleme de coagulare, e una, și dacă am unul la 100.000, cum a fost la vaccinul Johnson&Johnson, este cu totul altceva”, a explicat profesorul Rafila.

    Acesta a subliniat că nu există nici un vaccin perfect și că faptul că se încearcă ameliorarea formulei vaccinului bazat pe adenovirus este un lucru foarte bun, însă el trebuie să rămână și imunogen, adică să determine și un răspuns imun.

    Și aceasta pentru că dacă nu produce nici o reacție adversă, dar nici nu este imunogen, atunci nu este în regulă, fiindcă trebuie să existe un echilibru.

    ”Dacă acest lucru este cunoscut, trebuie inclus în prospectul vaccinului, și persoanele care sunt la risc sunt excluse de la vaccinarea cu acest tip de produs”, a punctat Rafila, potrivit antena3.ro.

    Oamenii de știință germani spun că au descoperit de ce se formează cheaguri de sânge după folosirea celor două seruri anterior menționate – AstraZeneca și Johnson&Johnson și cred că s-ar putea face modificări pentru a opri aceste reacții.

    Potrivit profesorului Rolf Marschalek, care face cercetări despre această afecțiune rară, problema este determinată de vectorii adenovirus pe care cele două seruri îi folosesc ca să livreze proteina spike a virusului Sars-CoV-2 în organismul uman.

    Vaccinurile trimit proteina spike în nucleul celulei, unde anumite părți ale proteinei se îmbină sau se despart, creând versiuni mutante.

    Proteinele mutante plutitoare sunt secretate de celule în corp, declanşând cheaguri de sânge la aproximativ una din 100.000 de persoane, conform teoriei lui Marschalek.

    Alte vaccinuri anti COVID-19, create pe bază de ARNm, cum sunt cele de la Pfizer și Moderna nu pătrund niciodată în nucleu.

    În opinia profesorului, există o rezolvare, dacă dezvoltatorii de vaccinuri pot modifica secvența proteinei spike pentru a preveni divizarea acesteia. 

    Tagurile:
    coronavirus, COVID-19, vaccin, Alexandru Rafila

    Știrile Zilei