23:13 23 Aprilie 2019
În direct
  • EUR20.12
  • USD17.88
  • RUB0.28
  • RON4.23
  • UAH0.67
    Alegeri prezidențiale în Republica Moldova

    Igor Dodon și Maia Sandu se războiesc pentru electoratul centrist

    © Sputnik / Miroslav Rotari
    Moldova
    Sa primesc un link scurt
    Octavian Racu
    5821

    Pentru a obține o victorie în alegerile prezidențiale din Moldova cei doi candidați care au ajuns în turul doi, Igor Dodon și Maia Sandu, sunt nevoiți să evite dezbaterile pe subiecte ce țin de politica externă și să acorde prioritate mesajelor ce țin de corupție și de „scoaterea statului din captivitate".

    Dacă e să privim la harta opțiunilor de vot în primul tur, am putea presupune că factorul geopolitic a avut un rol important în polarizarea alegătorilor. Totuși, lucrurile nu stau chiar așa.

    Segmentele electorale nu sunt mase monolite, care gândesc și acționează în unison. Motivația fiecărui alegător, modul în care prioritizează el anumite probleme diferă de la un caz la altul. Astfel, sondajele sunt interpretate adesea în mod eronat și prezintă o imagine distorsionată, atunci când sunt ignorate „întrebările de control", care ar stabili cât de important este pentru un respondent un anumit subiect. Ar fi greșit să presupunem că există un electorat omogen „pro-rus" și unul „pro-european", pentru care politica externă ar reprezenta o problemă de „o importanță vitală" în raport cu alte probleme.

    Avem cel puțin patru categorii mari de alegători și nu două

    În mod abstract, am putea vorbi despre patru categorii de alegători: primele două ar reprezenta nucleul dur al taberei pro-ruse și pro-occidentale, care și-au stabilit preferințele chiar în primul tur. Este puțin probabil că aceștia își vor schimba opțiunea în turul doi. Ei sunt acei cetățeni pentru care vectorul extern, dintr-un motiv sau altul, se află pe primul loc în topul priorităților, indiferent de programul sau profilul moral al candidatului. Cele două categorii pot fi numite convențional „grupuri radicale". Ei constituie un număr mic al electoratului, un „nucleu dur", care se remarcă prin intransigență și docilitate politică sporită.

    În același timp, există alte două grupuri, cărora le este acordată, de regulă, mai puțină atenție. Este vorba despre așa-numitul segment „centrist", pentru care vectorul politicii externe se plasează pe locul doi sau trei în topul priorităților.

    Chiar dacă acești oameni sunt plasați de sondaje drept în categoriile cu viziuni pro-ruse, pro-occidentale sau unioniste, ei sunt mai sensibili față de mesajele ce țin de siguranța socio-economică și chiar sunt dispuși să voteze pentru un „oponent geopolitic", dacă acesta reușește să pară credibil.

    Mesajul „geopolitic” trebuie să rămână pe planul doi

    Calea spre inima alegătorilor din această categorie poate fi găsită doar prin adaptarea mesajului electoral la așteptările lor: scoaterea în față a problemei corupției și sărăciei și plasarea mesajului geopolitic pe planul doi, mai ales în cazul unor alegeri prezidențiale.

    O situație similară există și la alegerile din SUA, unde rolul determinant îl au așa-numitele „swing states", adică statele care oscilează mereu între republicani și democrați și asupra cărora își concentrează cea mai mare atenție candidații.

    Un mesaj cu nuanțe geopolitice stridente poate fi periculos

    Reducerea dezbaterilor electorale la opțiunile Est-Vest ar putea constitui un risc sporit pentru ambii candidați. În primul rând, în această campanie alegătorii au alte așteptări decât determinarea vectorului extern, ceea ce înseamnă că un candidat care se va axa excesiv pe un mesaj geopolitic și-ar putea reduce mult bazinul electoral în favoarea oponentului. În al doilea rând, opțiunile Est-Vest sunt împărțite în două segmente aproximativ egale, care oscilează periodic, astfel încât ar fi foarte greu să spunem care orientare geopolitică ar avea prioritate la un moment dat și ar merita o miză sporită. Or, spre deosebire de alegerile parlamentare, atât Igor Dodon cât și Maia Sandu urmăresc nu să obțină o majoritate confortabilă, ci să acumuleze peste 50 la sută din numărul total de voturi.

    Ambii candidați la funcția de președinte înțeleg bine acest lucru și încearcă să evite la maximum îngustarea „spațiului de manevră". Maia Sandu s-a adresat și electoratului pro-rus, iar Igor Dodon a declarat că va fi „un președinte al tuturor cetățenilor, atât pentru cei cu viziuni de stânga, cât și pentru cei cu viziuni de dreapta".

    E o strategie destul de rațională și pragmatică, determinată de așteptările electoratului „centrist". Astfel, până la sfârșitul campaniei electorale, fiecare concurent va încerca doar să demonstreze că este, în primul rând, „un adevărat oponent al sistemului", evitând subiectele care ar polariza societatea.

    În ce măsură aceste acrobații politice îi vor reuși fiecărui candidat, chiar cu prețul renunțării la unele poziții exprimate anterior, vom vedea la 13 noiembrie.

    Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

    Tematic

    EXCLUSIV: Gigi Becali, despre candidații Maia Sandu și Igor Dodon
    Tagurile:
    Dodon, Turul doi, Sandu, Alegători, Alegeri prezidentiale, Igor Dodon, Maia Sandu, Octavian Racu, Moldova
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei