21:24 13 Noiembrie 2019
În direct
  • EUR19.23
  • USD17.46
  • RUB0.27
  • RON4.04
  • UAH0.71
    Vasile Șova

    Vasile Șova: Moldova și Rusia pot depăși perioada de stagnare care a durat trei ani

    © Sputnik / Miroslav Rotari
    Moldova
    Sa primesc un link scurt
    10610

    Viceprim-ministru pentru Reintegrare, Vasile Șova, care este și copreședinte al Comisiei interguvernamentale de colaborare economică, comercială, științifică și tehnică dintre Republica Moldova și Federația Rusă, a vorbit despre dezghețarea relațiilor moldo-ruse la nivel de guverne după o perioadă de stagnare care a durat trei ani, despre situația privind livrarea gazelor naturale, dar și despre planurile în relațiile cu Transnistria.

    Acest interviu Vasile Șova l-a acordat pentru RIA Novosti.

    - În acest an, în septembrie, pentru prima dată în ultimii trei ani, va avea loc ședința comisiei interguvernamental moldo-ruse pentru cooperare economică. Anterior, relațiile la nivel de guverne au fost înghețate. Ce probleme urmează să fie soluționate în primul rând?

    - Acum trei ani, în decembrie 2016, a avut loc ultima ședință a comisiei interguvernamentale moldo-ruse, cu asta totul s-a încheiat. În iulie a anului curent, sperând la o restabilire a unei dinamici pozitive, am convenit asupra accelerării procesului de normalizare a relațiilor. 

    Am convenit prealabil că pe 18-19 septembrie se va desfășura ședința comisiei interguvernamentale aici, la Chișinău, iar pe 20-21 septembrie am planificat cel de-al doilea forum economic moldo-rus.

    Desigur, prioritare pe agenda discuțiilor sunt problemele comerciale și economice, avem o multitudine de inițiative în această privință, însă trebuie să reușim din niște rațiuni practice. Avem probleme legate de accesul diverselor companii moldovenești pe piața rusească, nu toate au astfel de posibilități, odată ce din 2014 Rusia a introdus anumite restricții. În acest an au fost anulate taxele pentru anumite mărfuri, o parte din companii au obținut acces la piața rusească, se prognozează o creștere a schimbului de mărfuri între Republica Moldova și Rusia, însă trebuie să ajungem la o decizie de anulare a tuturor restricțiilor, pentru ca piața să determine nivelul de cooperare între agenții economici.

    Avem niște probleme legate de tranzit. Datorită Rusiei au fost anulate anumite restricții la tranzitul mărfurilor moldovenești prin Ucraina, însă trebuie să discutăm și despre livrarea mărfurilor moldovenești în Kazahstan, Kârgâzstan și alte state prin Rusia. Există probleme legate de domeniul transporturilor, adică avem multe subiecte de discuții.

    Ne bucură că la ședința comisiei interguvernamentale vor participa și reprezentanții Transnistriei în calitate de observatori, care au propus și ei niște subiecte de discuții. Încercăm să negociem în complex, să discutăm despre toate problemele, inclusiv cele ce țin de cooperarea regională, spre a impulsiona relațiile noastre. În acest caz, la Chișinău și, sper, la Moscova, acest lucru va fi tratat ca o depășire a blocajului de trei ani.

    Există senzația că avem o aglomerație de subiecte pentru că în ultimii trei ani s-au acumulat mai multe probleme. Acum, în termeni restrânși, trebuie să stabilim care este ordinea priorității a rezolvării lor. Sper, în cazul existenței unei voințe din partea celor două părți de a avansa și de a lua decizii practice, acest lucru va fi în beneficiul Moldovei și Rusiei, va permite deblocarea în deplinătate a relațiilor noastre comercial-economice.

    - Există o problemă serioasă legată de expirarea contractului de livrare a gazului. Va fi abordat acest subiect la ședința comisiei interguvernamentale și planifică Moldova încheierea unui contract pe o perioada mai lungă? 

    - Livrările gazului reprezintă una din principalele probleme. Mai devreme, la Moscova s-au aflat într-o vizită de lucru președintele Igor Dodon și ministrul Economiei, Vadim Brânzan, care s-au întâlnit cu conducerea Gazprom și vicepremierul Dmitri Kozak pentru identificarea unei soluții care ar permite economiei Republicii Moldova să-și mențină o stabilitate. În decursul mai multor ani, tarifele au fost înghețate, acum acestea trebuie majorate, iar situația socio-economică a cetățenilor Moldovei nu permite acest lucru, iată de ce avem o serie de solicitări de evitare a majorării prețului.

    Acum examinăm câteva variante a soluționării acestei probleme. Consultările prealabile cu colegii noștri ruși arată că ne aflăm într-o anumită dependență de Ucraina. Dacă se va ajunge la o înțelegere între Rusia și Ucraina în problema tranzitului gazului, atunci vom putea să mizăm pe un proiect pe termen lung. Dacă până la sfârșitul acestui an nu se va ajunge la un consens, atunci va trebui să convenim, cel puțin, asupra prelungirii contractului existent. În orice caz, cred că politicienii vor identifica soluții. În perioada următoare, la Moscova va pleca președintele nostru și premierul Maia Sandu. Desigur, ei vor discuta despre stabilirea unor relații de lungă durată în problemele de cooperare economică, inclusiv și în problema livrării gazelor.

    - Vicepremierul Rusiei, Dmitri Kozak, în timpul vizitei lui la Chișinău a vorbit despre importanța ridicării în cadrul comisiei interguvernamentale a “barierelor care există sau sunt planificate”. Despre ce bariere este vorba?

    - Cred că această formulare este legată de faptul că vrem să identificăm o ieșire din situația în care Moldova are un acord de comerț liber cu CSI și un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană. Specialiștii spun că în proporție de 80 la sută parametrii acestor acorduri coincid, iar Moldova poate profita de situație pentru a rămâne deschisă atât pentru Est, cât și pentru Vest. Însă există anumite moment, în special cele legat de standardele de calitate a mărfurilor industriale, unde cerințele diferă în cele două cazuri. E necesar să evidențiem acele probleme care nu sunt clare, pentru ca specialiștii să le analizeze și să găsească soluții, inclusiv pentru ca Rusia să poată evita reexporturile mărfurilor prin Moldova. Și noi suntem interesați de prevenirea unor astfel de precedente. 

    De asemenea, există și situații în care se fac anumite afirmații politice care afectează ulterior situația economică. Luând în considerație că la Chișinău situația anterioară nu era destul de bună, astăzi trebui să rezolvăm mai multe probleme. Cel mai important este faptul că intenționăm să contribuim la o dinamică pozitivă. Va fi necesar să ne întâlnim nu o dată pe an, ci mai des, ceea ce va presupune organizarea mai frecventă a ședințelor. În opinia mea, cel mai important este ca în încercările de a identifica soluții în domeniul economic să nu aducem nuanțe politice și să nu ne conducem de niște declarații și greșeli din trecut. Acest lucru nu va îmbunătăți relațiile între părți. Există o dorință a guvernului, parlamentului și președintelui de a ne mișca înainte, de a coopera și a atinge un alt nivel al relațiilor dintre Moldova și Rusia în toate domeniile.

    - În calitate de vicepremier pentru reintegrare a țării, ați vorbit despre necesitatea creării condițiilor pentru ca în 2020 formatul “5+2” să purceadă la reglementara politică a diferendului transnistrean. Ce urmează să se întreprindă?

    - Această problemă are peste 25 de ani, procesul de negocieri a trecut prin mai multe etape, în paralel cu discuțiile despre măsurile de consolidare a încrederii între Chișinău și Tiraspol a decurs procesul de identificare a modelului reglementării politice. Aproximativ zece ani în urmă, în procesul de negocieri a avut loc o distanțare de agenda politică. Toți participanții la formatul „5+2” înțeleg că nu putem să promovăm la nesfârșit proiectul de consolidare a păcii și încrederii, la un moment dat acesta va trebui să se intersecteze cu politicul, vor apărea probleme legate de delimitare a competențelor. 

    Intenționăm să-i convingem pe partenerii noștri anul viitor să demarăm un dialog în direcția politică în paralel cu dezvoltarea programului de menținere a păcii și încrederii, va fi un proces mult mai productiv. Formatul „5+2” este unul politic, colegul meu din Tiraspol, Vitali Ignatiev, așa cum sunt și eu, este un reprezentant politic, însă de zece ani în agenda formatului „5+2” a lipsit procesul politic.

    Suntem recunoscători pentru declarația făcută de ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, care a spus că în paralel trebuie să fi dezvoltat dialogul pentru reglementarea politică a conflictului, păstrând accentele pe consolidarea păcii și încrederii. Trebuie să schimbăm ceva, în caz contrar vom rămâne blocați și acest lucru va compromite întregul format “5+2”. Avem la dispoziție o jumătate de an pentru a pregăti abordările.

    - Care poate fi calea politică de reglementare a conflictului și este examinată chestiunea federalizării Republicii?

    - Am avut perioade în care am examinat statutul de autonomie, stat comun, modelul federal, abordare la pachet. În ultimii ani, Chișinăul a acumulat anumite restanțe, dacă ne-am putea exprima așa, în fața partenerilor internaționali, pentru că în 2016 s-au făcut declarații despre intențiile de a oferi anumiți parametri de bază pentru reglementarea politică. Acestea au fost elaborate, în perioada următoare intenționăm să creăm un mecanism de coordonare, în care vor fi implicați reprezentanții administrației prezidențiale, guvernului și parlamentului, altor instituții implicate în acest proces, pentru a identifica niște parametri generali de bază, pe care i-am putea prezenta partenerilor internaționali. Acest lucru va deveni un argument suplimentar pentru revenirea la procesul reglementării politice a conflictului transnistrean.

    Trebuie să stabilim o delimitare a atribuțiilor Chișinăului și Tiraspolului în cadrul unui model comun de reglementare. Consider că până la momentul elaborării documentului, în care vor fi descrise în detaliu atribuțiile conform statutului, nu trebuie să discutăm despre modelul pentru care s-ar opta. O definire laconică a procesului de reglementare, cum ar fi federalizarea sau autonomia, este imposibilă, pentru că e vorba de un proces complex.

    Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei s-au pronunțat pentru desfășurarea regulată a ședințelor în formatul „5+2”, nu mai puțin de 5-6 ori pe an. E posibilă realizarea acestui lucru în actualele condiții? 

    Acest format are o istorie proprie. Au existat perioade în care părțile se întâlneau foarte des, au fost perioade în care s-au întâlnit mai rar. Desigur, reuniunile în formatul 5+2 trebuie să fie organizat mai des și regulat, însă dacă vom discuta exclusiv despre măsurile de consolidare a încrederii, atunci întrevederile frecvente vor deveni puțin probabile. Dacă agenda de discuții va avea un caracter complex, va include și aspecte politice, atunci vom fi motivați să ne întâlnim mai des decât 1-2 ori pe an. Frecvența reuniunilor în formatul 5+2 depinde direct de agenda de discuții, ne pregătim de faptul ca o agendă mult mai cuprinzătoare a acestui format să devină prioritară anul viitor.

    - Următoarea ședință în formatul 5+2 ar urma să aibă loc la Bratislava pe 8-10 octombrie. La reuniunea trecută de la Roma participanții au semnat un protocol care presupune elaborarea unei „foi de parcurs”, în care vor fi indicate direcțiile procesului de negocieri. Va fi abordată această chestiune în Slovacia?

    - „Foaia de parcurs” e o tentativă de a vedea care vor fi acțiunile viitoare, aici există diverse interpretări. Colegii de la Tiraspol vor soluționarea problemelor de ordin socio-economic. Noi, cei de la Chișinău, nu suntem împotrivă, însă vrem crearea unui grup de lucru pentru măsuri de consolidare a încrederii reciproce în sfera militară, pentru că această problemă provoacă cel mai des emoții. Există niște propuneri care vizează sfera bancară. Situația politică de la Chișinău s-a schimbat, deocamdată nu există schimbări semnificative care ar afecta procesul de negocieri.

    - În timpul vizitei la Bruxelles, Maia Sandu, a anunțat că noul guvern va insista pe retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Transnistriei. Poziția Tiraspolului în această chestiune diferă. Ar putea acest lucru contribui la agravarea conflictului?

    - Nu cred că această problemă ar trebui să provoace o tensionare a situației. Trebuie să facem o delimitare clară între misiunea de menținere a păcii și Grupul Operativ al Forțelor Armate ruse, care asigură protecția depozitelor de arme. Nimeni nu spune de o retragere a trupelor de menținere a păcii. În ceea ce privește Grupul Operativ, nu trebuie să uităm că Moldova este un stat neutru și neutralitatea presupune definirea unor obligații de a nu găzdui pe teritoriul țării militarii altor state.

    În această situație ne bucură propunerea ministrului Apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, care în timpul vizitei la Chișinău la sfârșitul lunii august a venit cu inițiativa de lichidare a munițiilor din depozitul de la Cobasna. Trebuie să discutăm cum poate fi realizat acest lucru din punct de vedere tehnic, ce poate fi evacuat, ce va trebui să fi distrus pentru a nu dăuna nici solului, nici oamenilor.

    - Guvernul anterior a propus înlocuirea misiunii de menținere a păcii din Transnistria cu o misiune civilă. Ce poziție are noul cabinet de miniștri față de această idee?

    - O astfel de idee a existat și mai devreme, a fost propusă în mai multe rânduri. Pentru a înlocui misiunea de menținere a păcii cu o misiune civilă trebuie să existe anumite premise care ar demonstra existența unui progres în reglementarea conflictului. La momentul actual nu putem vorbi despre o înlocuire a pacificatorilor cu o misiune civilă.



    Știrile Zilei