12:17 26 Mai 2019
În direct
  • EUR20.08
  • USD18.03
  • RUB0.28
  • RON4.22
  • UAH0.68
    Justitie

    Cel mai bogat pensionar - în fruntea Justiției

    CC0 / Pixabay / WilliamCho
    Politică
    Sa primesc un link scurt
    54212

    Le-a dat doctoratul Codruței Kovesi, Alinei Gorghiu și lui Bogdan Olteanu - problemele puțin cunoscute ale unuia dintre cei mai importanți oameni de drept

    BUCUREȘTI, 22 feb — Sputnik. Mai multe surse dau ca sigură numirea lui Tudorel Toader ca ministru al Justiției. Profesorul universitar dr. Tudorel Toader este rectorul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, a fost până în 2016 judecător la Curtea Constituțională a României. Demn de semnalat este că, până în 2018, Tudorel Toader este și reprezentant al României la Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept — Comisia de la Veneția.

    Biografia lui Tudorel Toader scoate la iveală un număr impresionant de lucrări științifice și o carieră universitară strălucită. Cariera profesională consemnează ocuparea funcției de procuror până la revoluție, timp de patru ani, apoi trecerea în avocatură. După 16 ani de avocatură, Toader este propus direct judecător la CCR, fiind susținut și propus în funcție de PNL, condus la acea dată de primul ministru Călin Popescu Tăriceanu. Cu acest prilej apare și primul semn de întrebare.

    Nominalizarea unui avocat, fără experiență de magistrat (exceptând anii ca procuror pe vremea lui Ceaușescu) pentru această funcție este un fapt neobișnuit. De menționat că Iași, județul din care provenea Tudorel Toader era în acei ani noua capitală a puterii liberale, filiala fiind condusă de influentul Relu Fenechiu și, din umbră, de Mihai Vlasov. Despre relația de prietenie a lui Toader cu Fenechiu s-a scris în presă vremii dar, odată cu numirea, mai apare un aspect interesant — multipla calitate a proaspătului judecător.

    Judecătorul CCR Tudorel Toader a fost ales din 2004 decan al Facultății de Drept, iar apoi și director al Școlii Doctorale, în 2005 (la UAIC Iași). Este acuzat de incompatibilitate, urmează un șir de ședințe și judecăți, dar, cu toate părerile contrare, Toader câștigă — iar în anul următor devine și judecător CCR, păstrându-și și celelalte funcții. De remarcat că școala sa doctorală este un magnet pentru liderii liberali, cu el îndrumător sau la școala sa luându-și doctoratul, printre alții, Alina Gorghiu și Bogdan Olteanu.

    Tot în aceeași perioadă o altă personalitate obține un doctorat, astăzi controversat, și anume Laura Codruța Kovesi. Conducătorul științific a fost profesorul Viorel Pașca, dar din comisie a făcut parte și profesorul Tudorel Toader. Declarația lui Toader a fost tranșantă: "Nu poate fi vorba de plagiat". De remarcat că, la susținerea doctoratului Alinei Gorghiu, Viorel Pașca a fost membru al comisiei.

    Ca judecător CCR, Tudorel Toader s-a remarcat prin evitarea semnării eratei care bloca scăderea numărului de votanți la referendumul din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu — și care a dus la menținerea lui Băsescu în funcție.

    Spre finalul mandatului de judecător CCR (de fapt, mandatului plin, de 9 ani, fiindcă Toader a mai ocupat funcția un an, 2006-2007, ca rest de mandat din cauza unei vacantări), în 2015-2016, este într-un nou conflict. De data aceasta este vorba de solicitarea sa de a obține, la doar 56 de ani, o pensie de 10.000 lei lunar. Casa de Pensii Iași i-a refuzat cererea, răspunzându-i că a venit cu 10 ani mai devreme, așa că Toader s-a adresat Tribunalului, cerând obligarea Casei Județene de Pensii Iași la acordarea unei astfel de pensii începând cu data de 1 septembrie 2015. În urma contestației depusă chiar la CCR de colega și concitadina lui Toader judecătoarea Mona Pivniceru, s-a admis ca mandatul de la CCR să fie asimilat celui de magistrat, așa că Toader a avut câștig de cauză și la pensie.

    Un top din 2016 al celor mai bine plătiți șefi de universități din țară îl situa pe rectorul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași pe primul loc, cu un total de 9800 de euro lunar, acest calcul fiind făcut pe baza veniturilor din 2015.

    Cu toate aceste venituri frumoase, și în ciuda unei averi impresionante, numele lui Toader apare într-o anchetă vizând o bursă acordată soției sale, într-un dosar înregistrat la DNA Iaşi în anul 2011. Presa consemnează că DNA Iaşi şi Agenţia Naţională de Integritate verificau proiectele europene în care era implicat fostul președinte al colegiului medicilor, Vasile Astărăstoae, rectorul UMF Iaşi. A reieșit de aici că Tudorel Toader, rectorul UAIC, fusese membru al unei comisii de experți care i-a aprobat soţiei sale, Elena Toader, o bursă postdoctorală lunară de 1000 de euro, pe o perioadă de 31 de luni, bani din fonduri europene. Proiectul, numit „Studii post doctorale în domeniul eticii politicilor de sănătate", s-a derulat în perioada 2010 — 2013, fiind finanţat prin Fondul Social European prin Programul POSDRU.

    Sursa citată menționează că "au fost selectaţi un număr de 40 de beneficiari ai unor burse post-doctorale, printre beneficiari numărându-se rude ale cadrelor didactice de la UMF şi Universitatea Cuza, dar şi Elena Toader". Presa afirmă că DNA Iași "nu a comunicat public la ce concluzie s-a ajuns", în schimb rectorul Toader a trimis un punct de vedere din care cităm: "Nu am făcut parte din echipa de experţi care au evaluat proiectul temei de cercetare, proiect întocmit şi depus de către soţia mea. (…) Nu am desfăşurat nici o activitate în legătură cu cercetarea postdoctorală desfăşurată de către soţia mea", precizează Tudorel Toader în răspunsul trimis prin e-mail redacției 7Est care s-a ocupat de acest caz.

    Ne-am axat în acesta analiză a activității prof.univ.dr. Tudorel Toader pe problemele pe care presa le-a sesizat, în timp. Este de presupus că, dacă distinsul jurist și profesor va fi nominalizat, cunoașterea și lămurirea acestor chestiuni va fi obligatorie.

    Tagurile:
    Justiție, România
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei