18:57 18 Septembrie 2019
În direct
  • EUR19.53
  • USD17.71
  • RUB0.28
  • RON4.12
  • UAH0.71
    Pașaport românesc

    Șansele românilor să intre fără viză în SUA

    © Sputnik / Miroslav Rotari
    Politică
    Sa primesc un link scurt
    172023

    Românii, între noul sistem de imigrări al lui Trump, rezoluția Comitetului pentru Libertăți din Parlamentul European, decizia Canadei și asigurările ambasadorului

    BUCUREȘTI, 7 mart — Sputnik. Datele cele mai recente în această problemă se referă la inițiativa Comitetului pentru libertăți civile din Parlamentului European de a vota o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene aplicarea regimului de reciprocitate între UE și SUA. Mai precis, dacă o țară, indiferent care, condiționează accesul cetățenilor UE de obținerea vizei, atunci și cetățenilor acelei țări li se va impune un regim de obținere a vizelor pentru accesul în UE (nu conteză despre cetățenii cărei țari din UE este vorba). Desigur, există procedura somării, urmată de un termen pentru confirmare. Iar demersul nu este primul de acest fel, s-a mai produs unul și în 2012. Acum a apărut însă un alt fenomen — Canada.

    Cealaltă mare țară nord-americană a cedat acelorași presiuni făcute de Comisia Europeană și a acceptat ca, începând cu 1 decembrie 2017, cetățenii din toate țările UE să poată intra în Canada fără viză. Între Canada și SUA există cea mai lungă graniță terestră din lume, aproape 9000 de kilometri, în mare parte nepăzită — de fapt, imposibil de păzit. Și aici s-a pus problema ridicării unui zid, dar însuși Donald Trump, pe vremea când se pregătea să candideze, a respins ideea. De asemenea, traficul ilegal între SUA și Canada există, nu la nivelul din sud, de la frontiera cu Mexic, dar el oricum nu poate fi stăpânit de poliția americană și de cea canadiană. Ce se va întâmpla însă de la anul, când vor veni cetățenii din România și Bulgaria, profitând de regimul fără viză din Canada? Va deveni SUA un fel de cetate asediată, cu ziduri și trupe masate pe mii de kilometri la nord și sud?

    De cealaltă parte a baricadei, date care sunt tot din perioada recentă provin de la administrația Trump. Încă de la câștigarea mandatului, Trump a propus un plan în zece puncte privind consolidarea sistemului de imigrări. Dintre acestea, două chestiuni sunt interesante în cazul de față, anume cea referitor la vizele temporare de muncă, și a doua la situaţia (legală) a celor care vor ajunge în SUA la lucru. Din declarațiile lui Trump a reieșit că dorește stoparea tentației potențialilor emigranți pentru locuri de muncă şi pentru prestaţii sociale, ceea ce înseamnă că Trump va impune condiții mult mai grele pentru viză, dar va și urmări ca viza de muncă să se refere la un contract în baza căruia s-a primit viza, limitând — sau chiar eliminând — posibilitatea beneficiarului vizei de a migra către un alt loc de muncă. În plus, noua administrație va pune accentul și pe implementarea sistemului biometric de urmărire pe teritoriul SUA a posesorilor de vize.

    Pe de altă parte, SUA are în fața UE marele atu al turistului american; mare cheltuitor, acesta asigură o bună parte din veniturile turismului francez, spaniol, italian — cam al întregului vest și al zonei mediteraneene, ba chiar rămân mulți dolari și prin celelalte țări UE. O scădere a fluxului turistic însemnă pagube mari și pentru comerțul zonelor turistice, dar și pentru alte ramuri economice — slăbirea contactelor directe îndepărtează cumpărătorul american de oferta generală a Europei. O situația greu de acceptat pentru Occident (și nu numai), iar asta pentru ce și pentru cine? România și Bulgaria, celle mai sărace țări, care au și enervat UE prin faptele imigranților proveniți de acolo, Polonia, care se joacă de-a rebelul Europei înfruntând-o pe tema migrației și nu numai, Cipru, o țară prin al cărei sistem bacar se joacă oligarhii ruși, dar în care există și populație musulmană aflată într-un vechi conflict etnic și religios, în fine Croația, o țară mică, destul de puțin semnificativă, dintr-o zona numită tradițional "Butoiul cu pulbere al Europei", Balcanii.

    Problema vizelor, prin prisma UE s-ar putea pune și în felul "Cine are mai mare nevoie, SUA de UE, sau UE de SUA?". Iar răspunsul este, evident, unul peste măsură de complicat. Nota bene însă, Trump a anulat, chiar în primele săptămâni de președinție, un tratat internațional, TPP, în valoare de 28 de trilioane de dolari, asta pentru că mizează pe capacitatea SUA de câștiga competițiile economice în bătălii directe, nu prin tratate în care trebuie să facă diverse concesii. Un alt răspuns a venit ieri de la "Minisummit-ul" de la Versailles, în care puterile europene par decise să susțină formula UE cu mai multe viteze. Deci, în loc de răspuns, se pune întrebarea, vor mai susține bogații UE pretențiile săracilor Uniunii în fața SUA conduse de agresivul Trump?

    Continând analiza din punct de vedere al pericolului est-european pentru SUA, nu s-ar putea invoca terorismul, fiindcă nu este caracteristic acest fenomen zonei — poate cu excepția unor chestiuni de gen de prin Cipru; în schimb, ar aduce fenomenele infracționalității specifice cu care se confruntă actualmente Occidentul din cauza estului: cerșetoria, hoția de buzunare, prostituția, spargerea de locuințe. Totodată, subiectul locurilor de muncă pentru americani, la care ține atât de mult Trump, ar fi vizat de potențialii imigranți ai Estului.

    Hai să mai vedem și câteva argumente istorice, legate de România. În 2015, "celebra" Victoria Nuland, asistent al Secretarului de Stat pentru Afaceri europene, dedica temei vizelor și ministrului de Externe Bogdan Aurescu un truism: "Lucrurile (programul Visa Waiwer și desființarea vizelor, n.n.) nu depind doar de România, ci şi de Congresul SUA". În aprilie 2016, la câteva luni după venirea sa la post, ambasadorul Hans Klemm recunoștea că "România îndeplinește toate criteriile și condițiile din actuala lege, cu excepția ratei de refuz", dar că trebuie să așteptăm alegerile din SUA pentru o schimbare. Cu alte cuvinte, nu credea că administrația democrată va risca înainte de alegeri ceva. "Nimic nu se va întâmpla în acest an (2016, n.n.), sunt sincer cu dumneavoastră, imigrația este un subiect sensibil, este unul dintre subiectele principale discutate în campania prezidențiala în SUA din acest an, nu ne putem astepta sa se intample mai repede de 2017… cel mai devreme o posibila modificare a legii este anul 2017", spunea Klemm.

    OK, a venit anul 2017, hai să adunăm plusurile și minusurile și să vedem ce iese. Avem +1 de la Parlamentul European, +1 poate și de la Canada, —1 de la înăsprirea accesului dorită de Trump, și —1 de la interesul pentru UE reprezentat de consumatorul american față cu imigrantul din Est. Una peste alta rezultă meci nul, adică situația rămâne aceeași, cu viză.

    Dar, am păstrat pentru final două chestiuni avantajoase — prima, este tentația lui Trump de a încerca formule "temporare" (exemplul interdicției temporare pentru cetățenii unor țări musulmane); deci, ar putea adopta formula unei încercări temporare a aplicării reciprocității reclamate de UE. Cred că această formulă ar putea fi încercată însă numai la anul, după ce intră în vigoare scutirea de viză din Canada, pentru a vedea care este efectul acolo (desigur, doar pentru români și bulgari). Apare însă o problemă majoră — mai rezistă UE până la anul?

    A doua chestiune avantajoasă ar putea fi așa-zisul parteneriat strategic, asupra căruia și șeful PSD Liviu Dragnea a ridicat obiecții privind lipsa concretizărilor economice, dar în urma căruia și președintele Iohannis ar putea obține puncte pentru o nouă candidatură. Ajungem deci la un personaj cheie, ambasadorul SUA, Hans Klemm, care, așa cum argumentam într-un amplu articol, util de citit, nu prea a dat greș atunci când a avut un obiectiv de îndeplinit.

    Tagurile:
    visa, pașaport, Trump, Canada, SUA


    Știrile Zilei