12:54 23 Martie 2019
În direct
  • EUR19.65
  • USD17.25
  • RUB0.27
  • RON4.13
  • UAH0.63
    Radu Tudor

    Radu Tudor și independența energetică "blocată strategic"

    © Facebook / Radu Tudor
    Politică
    Sa primesc un link scurt
    66541

    Blocarea construcției reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă se datorează unor personaje și firme influente, România este în pericol de nu putea repara nici reactoarele funcționale

    BUCUREȘTI, 5 mai — Sputnik. Într-un excelent articol publicat pe blogul personal, jurnalistul Radu Tudor afirmă că "România ratează șansa uriașa de a deveni actor strategic în energie". Realizatorul Antena 3 face această afirmație din cauza faptului că "de peste 20 de ani, România nu este capabilă să pună în funcțiune cele două reactoare nefuncționale din cele patru construite la Cernavodă". Dacă ar fi avut toate cele patru reactoare în funcțiune, scrie jurnalistul, România ar fi realizat câteva obiective strategice, în primul rând "Independența energetică totală, prin sistarea importurilor de gaz din Rusia".

    Lăsând la o parte că ministrul Energiei, Toma Petcu, a atenționat și asupra unei alte probleme, și anume "retubarea reactoarelor 1 și 2, pentru care noi încă nu suntem pregătiți să o facem" o altă problemă este conducerea Nuclearelectrica, de care același ministru e nemulțumit.

    După anunțata schimbare a directoarei Daniela Lulache, persoană numită de grupul lui Călin Tăriceanu, ministerul speră să realizeze o negociere și o lucrare rapidă cu o firmă chineză, China General Nuclear Power Corporation (CGN).

    "Construcția reactoarelor nucleare 3 și 4 la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, este proiect de investiții prioritar pentru România, aflându-se în Programul de Guvernare actual", declară ministrul Energiei.

    Dar, deși contractul cu chinezii a fost semnat la finele lui 2015, deși în 2016 Ministerul Energiei anunșa că a investit "peste 1 miliard de euro în infrastructura și necesarul tehnologic dedicat reactoarelor 3 și 4 de la CNE Cernavodă", realizarea proiectului întârzie. Ministerul a avertizat că "fără punerea în practică a acestui proiect cheltuielile deja efectuate vor deveni pierderi certe pentru bugetul de stat". De menționat că Ministerul Energiei își asumă răspunderea că proiectul în cauză corespunde cerințelor sistemului electroenergetic național.

    Deci, de ce se întârzie? Răspunsul îl aflăm din analiza lui Radu Tudor:

    "Un comunicat al Fondului Proprietatea remis pe 3 noiembrie 2016 spunea că proiectul privind construcția reactoarelor 3 și 4 este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat, având în vedere situația actuală a pieței energiei electrice, precum și prognozele pe termen lung".

    Stupefiant, nu? Să vedem însă cine sunt cei despre care se vorbește, decidenții Fondului Proprietatea, cel mai important acționar al Nuclearelectrica, în afara Ministerului Energiei.

    - Acţionari instituţionali străini — 21,86%

    - The Bank of New York Mellon (Banca Depozitar pentru Certificate de Depozit Globale având la bază acţiuni suport) — 34,74%

    - Persoane fizice române —17,41%

    - Acţionari instituţionali români — 14,49%

    - Fondul Proprietatea — 8,30%

    - Persoane fizice nerezidente — 3,14%

    - Ministerul Finanţelor Publice — 0,06%

    Administratorul Fondului — americanii de la Franklin Templeton Investments, firmă din California, SUA.

    Conform Actului Constitutiv al Fondului, Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor numeşte cinci membri în Comitetul Reprezentanţilor. Aceștia sunt: Sorin — Mihai Mîndruţescu (preşedinte), iar membrii sunt Julian Healy, Piotr Rymaszewski, Steven van Groningen — vă aduceți aminte de el, susținător al manifestațiilor antiguvernamentale, l-am lăsat la urmă pe cel mai interesant membru — Mark H. Gitenstein, fostul ambasador al SUA în România (între 2009 și 2012). Salariile acestora sunt stabilite tot de AGA.

    Cu alte cuvinte, Fondul Proprietatea este în majoritate al străinilor, este administrat de americani iar printre reprezentanți strălucește chiar fostul ambasador Mark Gitenstein.

    Ca o concluzie la analiza lui Radu Tudor, faptul că "România ratează șansa uriașa de a deveni actor strategic în energie" se datorează, după datele furnizate chiar de analiza sa, dar și după date oficiale, blocării proiectului cu chinezii — iar cei care care blochează sunt decidenții Fondului Proprietatea, nominalizați mai sus. Dar, SUA fiind un "partener strategic", probabil că avem de-a face cu un "blocaj strategic".

    Tematic

    Rusia renunță la România ca teritoriu de tranzit al gazelor
    Americanii vor săpa pământul Moldovei în căutarea petrolului și gazelor
    Rusia și Ungaria au inițiat negocieri privind livrarea directă a gazelor
    România reia vânzarea de gaze naturale
    Ucraina a „redescoperit” resurse de gaze la Insula Șerpilor
    Incendiu la o ţeavă de gaze din subsolul unui bloc din Capitală
    Tagurile:
    firmă, reactor, energie, Independență, Personaj, Radu Tudor, Cernavodă, România
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei