04:51 14 Noiembrie 2018
În direct
  • EUR19.16
  • USD17.03
  • RUB0.25
  • RON4.11
  • UAH0.61
    Premierul Viorica Dăncilă

    Șeful de la Bruxelles – grosolan cu Trump, dar primește o corecție de la Dăncilă!

    © Photo: Guvernul României
    Politică
    Sa primesc un link scurt
    8382391

    Viorica Dăncilă creează un nou stil de dialog cu Bruxelles-ul, bazat pe răspunsuri ferme, fără timiditatea specifică României până acum – răspunzând, când e cazul, cu aceeași ironie sau tupeu ca al interlocutorului european

    BUCUREȘTI, 9 nov - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a ales un mod cu totul nepotrivit pentru a comenta rezultatele alegerilor din SUA. Timmermans a folosit cuvinte grele și acuzații nefondate cu adresant clar: Donald Trump.

    ”Inspiraţi de votanţi din SUA care au ales speranţa în locul fricii, civilitatea în locul grosolăniei, incluziunea în locul rasismului, egalitatea în locul discriminării”, a comentat  Frans Timmermans pe Twitter.

    Comentariul lui Timmermans vine într-un context nepotrivit, când Comisia Europeană ajunsese la un acord cu administraţia Trump pentru evitarea unor noi tarife americane la produsele europene - dar încă nu a fost eliminat pericolul unui adevărat război comercial SUA – UE, cu efecte dezastruoase pentru economiile statelor membre.

    În schimb, Timmermans continuă demersurile politicianiste, vorbind de așa zisele ”valori”, pe care și democrații din SUA le-au susţinut - ”la fel vom face şi noi”, a declarat olandezul care şi-a anunţat candidatura din partea stângii la președinția Comisiei Europene, în 2019.

    Tot politicianist și bazat pe acuzații nefondate a fost și demersul față de premierul României, căruia Frans Timmermans, i-a transmis o scrisoare în care reia în stilul caracteristic tema ”îngrijorărilor” și cere lămuriri cu privire la modificarea codurilor penale.

    ”Comisia urmărește cu foarte mare atenție evoluțiile din România, în special modificările aduse legilor justiției, codului penal și codului de procedura penală”, a subliniat un putător de cuvânt al CE, explicând că a am trimis întrebări precise și detaliate către autoritățile române referitoare la aspectele care ne preocupă”.

    Timmermans a trimis 18 întrebări axate pe Justiție și Stat de Drept. În prealabil, a făcut un comentariu în stil propriu, precum cel transmis lui Trump: „Dacă Comisia trebuie să fie extrem de brutală pentru evaluare, o vom face, noi suntem gardienii tratatelor”.

    Viorica Dăncilă a dovedit din nou că nu se ferește de răspunsuri ferme, directe, indiferent de interlocutor. Astfel, Dăncilă a răspuns punctual la fiecare întrebare a lui Timmermans, mai mult, dovedind că știe să folosească și ea arma ironiei.

    În primul rând, Viorica Dancilă a răspuns la problema abuzului în serviciu, explicându-i lui Timmermans că ”nu este o infracțiune de corupție, ci o infracțiune de serviciu, a cărei definiție este de sorginte sovietică, fiind perpetuată ca atare până în prezent”, aceasta spre deosebire chiar de legislația țărilor europene.

    ”Definiția faptei permitea practic incriminarea oricărui funcționar al statului pentru orice face sau nu face, putând fi facil folosită pentru eliminarea unor persoane incomode din funcții, cazul cel mai cunoscut fiind cel al fostului procuror general, Tiberiu Nițu”, a punctat Viorica Dăncilă – bazându-se pe cunoscutul caz soluționat definitiv în instanță.

    Amendament la Codul de Procedură Penală privind închiderea cauzei după un an de investigare a fost un alt punct la care Timmermans a cerut explicații.

    Am avut în vedere termenul rezonabil pentru soluționarea sesizării, ”degrevarea organelor de anchetă de dosare vechi, drepturile victimelor de a avea plângerea lor soluționată și caracterul echitabil al procesului penal”, a răspuns Dăncilă, subliniind că ”evident, o urmărire penală poate fi continuată și după un an”.

    Un punct delicat pentru Timmermans este ”miza informării suspecților în stadiul incipient al anchetei”.

    Premierul Dăncilă a răspuns că această modificare vine în urma constatării practicii abuzive ”des răspândite a procurorilor, care pun sub acuzare persoane, făcându-i suspecți, fără a le aduce la cunoștință faptele, probele, încadrarea juridică, astfel încât persoanele nu se pot apăra”. O astfel de practică încalcă normele CEDO, a punctat din nou Viorica Dăncilă.

    În privința temerii Comisiei Europene privind ”distrugerea probelor” în contextul acestei modificări, Dăncilă i-a dat peste nas lui Timmermans: ”Cine a ridicat această problemă, a distrugerii probelor, dovedește o crasă necunoaștere a Codului de procedură penală românesc”.

    Un alt punct important: dreptul de a nu coopera cu organele judiciare – o altă modificare pornită de la ”o practică abuzivă constatată la nivelul Parchetelor”, răspunde argumentat Dăcnilă, care îi explică lui Timmermans:

    ”Un dosar era disjuns și aceeași persoană într-un dosar avea calitatea de suspect ori inculpat, iar în altul calitatea de martor; procurorii îl audiau într-un dosar pe respectivul ca martor, pentru ca apoi să poată folosi cele spune împotriva sa în dosarul unde avea calitatea de suspect”, a precizat Dăncilă.

    Culmea este că olandezul se referă și la o chestiune care sfidează drepturile omului - dreptul persoanelor înregistrate de a solicita acces la toate interceptările.

    ”Este incontestabil și absolut firesc ca persoana ascultată - al cărei drept la viața privată a fost încălcat!! - să aibă dreptul de a audiat toate înregistrările ce o vizau, pentru a folosi și ea, la nevoie, probe în apărare ce ar putea exista în aceste înregistrări”, a răspuns Dăncilă.

    Mai mult, Viorica Dăncilă îl pune la punct pe Timmermans în această privință:

    ”Îngrijorător este că, prin întrebarea pusă, Comisia consideră a fi perfect normal și în acord cu standardele europene ca procurorii să decupeze din înregistrare doar părți incriminatoare și să păstreze ascunse părți ce ar putea servi apărării”, răspunde, fără ocolișuri, premierul.

    De ce nu mai pot fi folosite într-un dosar probele obținute într-un dosar nu pot fi folosite în alt dosar. Din nou Dăncilă vine cu argumente concrete:

    ”Există deja foarte multe cazuri în care procurorii, interceptând suspecți sau acuzați, au introdus în dosare convorbiri intime de familie sau viață personală, care nu aveau nicio legătură cu cauza, dar au făcut-o cu scopul de a umili sau șantaja persoanele acuzate”, a răspuns Dăncilă, precizând că ”această practică a fost deja condamnată de tot mai multe instanțe”.

    Un aspect incredibil ridicat de Timmermans, care dovedește clar originea ”macovistă” a ”îngrijorării”, se referă la arestarea pe baza ”suspiciunii rezonabile” și răspunderea judecătorului. 

    ”Nicidecum nu se poate concluziona că în unei soluții de achitare” aceasta ”nu atrage prin ea însăși răspunderea judecătorului care a dispus măsura arestării”. Dar, spune Dăncilă, e firească înlocuirea sintagmei „suspiciuni rezonabile” cu „probe sau indicii temeinice”.

    ”Când vine vorba despre privarea de libertate a unei persoane, este evident că nu te poți baza doar pe suspiciuni rezonabile, care e ceva subiectiv ce ține de organul de cercetare penală, ci trebuie să se bazeze pe probe sau indicii temeinice”.

    Un alt răspuns cu o meritată ironie se referă la faptul că procurorul poate cere informații despre situația financiară și despre conturi bancare doar în baza unor ”indicații clare și convingătoare privind comiterea infracțiunii”.

    ”Nu înțelegem de altfel nici natura îngrijorării Comisiei, câtă vreme bănuim că experții Comisiei nu au mai mare încredere în procurorii români decât în judecătorii români”, a răspuns Dăncilă, punctând că, de fapt, nu există o asemenea prevedere în legislația românească și adaugă.

    Viorica Dăncilă a contraatacat în privința legilor declarate neconstituționale dar care își fac efectul, cazul vizând chiar abuzul în serviciu.

    ”În România este în continuare posibil ca persoane condamnate în baza unei legi declarate neconstituționale să fie în continuare lipsite de libertate, fapt ce reprezintă în sine o încălcare gravă a drepturilor fundamentale”, a punctat premierul.

    La fel, în privința reducerii unor termene de prescripție pentru anumite infracțiuni, premierul a subliniat din nou existența a câtorva mii de dosare care ”reprezintă amenințări și forme de șantajare pentru anumite persoane”/

    ”la acest moment există un număr foarte mare de dosare (din comunicatul DIICOT - 4.770 de dosare și DNA aproximativ 2.000 de dosare), multe care stau în nelucrare și reprezintă amenințări și forme de șantajare pentru anumite persoane, cele mai multe dintre aceste dosare fiind extrem de sumare, neavând probe din care să rezulte săvârșirea unor fapte penale, dar în care procurorii refuză să dea soluții de clasare de teama de a nu fi acuzați de favorizarea făptuitorului”, scrie Viorica Dăncilă.

    Menționăm că documentul conținând răspunsurile premierului Dăncilă către prim vicepreședintele CE, Frans Timmermans, a fost publicat prima dată de ”Adevărul” și poate fi consultat în integralitatea celor 34 de pagini aici

    Un singur comentariu: premierul Viorica Dăncilă creează un nou stil de dialog cu Bruxelles-ul, bazat pe răspunsuri clare, ferme, fără timiditatea specifică României până acum – ba chiar răspunzând, când e cazul, cu aceeași ironie sau tupeu ca interlocutorul european.

    Tagurile:
    Frans Timmermans, răspuns, Vioricăi Dăncilă
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei