11:50 14 Iunie 2021
În direct
  • EUR21.50
  • USD17.70
  • RUB0.25
  • RON4.37
  • UAH0.65
    Politică
    Sa primesc un link scurt
    740530

    Sub semnul obsesiilor propagandistice ale NATO, la București a avut loc inaugurarea sediului Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, cu participarea lui Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, şi a lui Maros Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene.

    BUCUREȘTI, 31 mai – Sputnik. Președintele Iohannis a participat la inaugurarea sediului Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență o inițiativă a României.

    Саммит НАТО в Брюсселе
    © Sputnik / Алексей Витвицкий

    Cu acest prilej, președintele Klaus Iohannis o alocuțiune cu ocazia din care reproducem câteva idei importante.

    În contextul geopolitic actual, președintele a declarat că observă zilnic că ”provocările și amenințările, inclusiv din registrul neconvențional, la adresa statelor și societăților care fac parte din comunitatea europeană și euroatlantică de valori se diversifică și devin din ce în ce mai greu de combătut”.

    Sigur, președintele Iohannis nu a exemplificat la ce se referă, dar, în schimb, a spus că ”așadar e necesar ca vigilența noastră, pe toate palierele, să crească” și că ”avem nevoie, prin urmare, de conceptele și instrumentele de acțiune adecvate pentru a răspunde pe măsură”.

    Ei bine, Iohannis spune că… reziliența ”este un astfel de concept esențial, iar Centrul inaugurat astăzi este, fără îndoială, un astfel de instrument absolut necesar”.

    În continuare discursul președintelui s-a învârtit în jurul acestor sintagme specifice și fără sens tipice NATO – ”situații noi și extrem de complexe”, ”amenințări eterogene”, ”consolidare a rezilienței”, „reziliența societală”, ”eveniment disruptiv”, ”tehnologiile emergente și disruptive”, ”pol de excelență și furnizor de expertiză”.

    În fapt, o înșiruire de cuvinte potrivite precum nucile în peretele logicii existenței NATO. Un discurs prețios, specific celor care vor să suplinească lipsa de cultură prin cuvinte rare, sintagme cu pretenții de eleganță și importanță – iar lipsa de conținut prin formule panicarde, tipice pentru NATO.

    © Sputnik / Ministry of defence of the Russian Federation

    Sigur, am putea să-i recomandăm președintelui – și mai ales echipei sale, discursurile politice ale lui Kogălniceanu, Tache Ionescu, Duiliu Zamfirescu, Iorga – sau, mai aproape, ale lui Vadim Tudor sau Crin Antonescu. Nici Nicolae Ceaușescu nu ar strica, pentru că ar putea învăța ce înseamnă obiective concrete, în folosul păcii și dezvoltării naționale.

    Până atunci să mai remarcăm un aspect îngrijorător: politizarea conceptului de „reziliență” și apropierea NATO de ceva ce presupunea redresare economică și socială, nu militară și generatoarea de conflicte, așa cum este organizația Nord-Atlantică.

    Este evident că, în condițiile în care statele lumii încearcă să își revină după pandemie, neavând intenții de a pierde timp și bani în conflicte, NATO își simte poziția și fondurile amenințate. Aberațiile obsesive, costisitoare și periculoase ale NATO despre „amenințări” și ”provocări” sunt respinse de tot mai mulți cetățeni – iar NATO accentuează presiunea propagandistică

    În acest contest trebuie privit și discursul președintelui Iohannis. pe care îl redam integral. 

    ***

    ”Mă bucur să particip astăzi la inaugurarea sediului Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, o inițiativă a României implementată cu energie și eficiență.

    Este un pas important în operaționalizarea Centrului și contez, și pe mai departe, pe aceeași energie și eficiență în demersurile de construcție instituțională și conceptuală legate de Centru.

    Am încredere că acest proiect, care se bucură deja de aprecierea și interesul Alianței Nord-Atlantice, al Uniunii Europene și al partenerilor noștri la nivel internațional, va aduce valoare adăugată în contextul geopolitic actual.

    Zilnic observăm că provocările și amenințările, inclusiv din registrul neconvențional, la adresa statelor și societăților care fac parte din comunitatea europeană și euroatlantică de valori se diversifică și devin din ce în ce mai greu de combătut.

    Este, așadar, necesar ca vigilența noastră, pe toate palierele, să crească. Și avem nevoie, prin urmare, de conceptele și instrumentele de acțiune adecvate pentru a răspunde pe măsură. Reziliența este un astfel de concept esențial, iar Centrul inaugurat astăzi este, fără îndoială, un astfel de instrument absolut necesar.

    Din ce în ce mai des, situații noi și extrem de complexe ne demonstrează că efortul de consolidare a rezilienței față de provocări și amenințări eterogene, sofisticate și numeroase trebuie să implice niveluri multiple ale administrației și societății.

    Trebuie remarcat că democrațiile sunt vizate în special de astfel de amenințări, dar trebuie în același timp spus și că, pe termen lung, democrațiile sunt și cel mai bine echipate pentru a le răspunde.

    Reziliența societală, pe care tocmai am evocat-o, este doar o parte a problematicii mai complexe a rezilienței şi un indicator în sine al complexității activității pe care Centrul inaugurat astăzi va trebui să o desfășoare.

    Contextul pandemic a evidențiat și mai pregnant realitatea că reziliența trebuie să fie un obiectiv central al demersurilor noastre, la nivel național, dar și în cadrul organizațiilor internaționale din care facem parte.

    Fără doar și poate, orice eveniment disruptiv accelerează anumite tendințe, dar un context inedit și defavorabil reclamă rațiune și fapte. Așa a început acțiunea României de creare a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Acesta răspunde contextului actual, dar și unui set întreg de provocări și amenințări care se manifestau deja la nivel internațional – de la provocările generate de tehnologiile emergente și disruptive și provocările la adresa sistemelor de comunicații sau a infrastructurii de transporturi, la necesitatea unui răspuns eficient la crize și urgențe complexe și asigurarea post-criză a continuității guvernării și a serviciilor esențiale.

    Crearea acestui Centru reprezintă încă un exemplu al angajamentului ferm al României pentru securitatea europeană și euro-atlantică și al capacității noastre de a promova inițiative care aduc valoare adăugată în acest scop.

    Prin decizia de a internaționaliza acest Centru, vom promova obiectivele României, ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene în domeniul rezilienței.

    Dorim ca această instituție să devină un pol de excelență și furnizor de expertiză pentru NATO și Uniunea Europeană, respectiv pentru statele membre și partenere ale celor două organizații.

    Avion de luptă rusesc MIG-31
    © Sputnik / Министерство обороны РФ

    În acest context, apreciez foarte mult prezența la acest eveniment a domnului Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, şi a domnului Maros Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene.

    Sper ca participarea dumneavoastră la acest eveniment să marcheze simbolic şi o viitoare colaborare strânsă a României, NATO și Uniunii Europene în dezvoltarea Centrului.

    România demonstrează din nou că își îndeplinește angajamentele și că nu mai este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate. Am acționat mereu pentru asigurarea securității europene și euroatlantice. Vom continua la fel de angajant și constructiv și pe viitor.

    Doresc să le urez succes tuturor celor care își vor desfășura activitatea în cadrul Centrului și care vor contribui la formarea răspunsului nostru eficient la provocările și amenințările mai mult sau mai puțin convenționale la adresa securității noastre”.

    Tagurile:
    NATO, Klaus Iohannis

    Știrile Zilei