05:17 21 Septembrie 2018
În direct
  • EUR19.70
  • USD16.81
  • RUB0.25
  • RON4.23
  • UAH0.60
    Paște

    Marile sărbători creștine care cad în acest an în Postul Paștelui

    © Sputnik / Miroslav Rotari
    Religie
    Sa primesc un link scurt
    12810

    Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante.

    CHIȘINĂU, 18 feb – Sputnik. Anul acesta, Postul Sfintelor Paști începe la 19 februarie, iar Paștele va fi sărbătorit la 8 aprilie, potrivit calendarului ortodox. În această perioadă nu se fac nunți. La 18 februarie are loc Lăsatul secului în Postul Mare.

    Biserică
    © Sputnik / Евгений Панасенко

    Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post și Postul Mare. 

    Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

    Motivul principal al postirii în Postul Paștelui era pregătirea catehumenilor care urmau sa fie botezați de Paști și să intre în biserică. Totuși, Postul Paștelui a devenit absolut firesc o perioadă de pregătire spirituală pentru toți creștinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

    În  Postul Mare vom marca două mari sărbători creștine – Floriile și Buna Vestire. 

    Floriile vor fi sărbătorite cu o săptămână înainte de Paște, duminică, 1 aprilie. Buna Vestire a Preasfintei Stăpâne Noastre de Dumnezeu Născătoare și Pururi Fecioara Maria cade în acest an în ajunul Paștelui, sâmbătă, 7 aprilie. 

    Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

    Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.

    În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

     

    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei