01:17 16 Noiembrie 2018
În direct
  • EUR19.31
  • USD17.07
  • RUB0.26
  • RON4.14
  • UAH0.61
    Hramul Moscovei. Catedrala Hristos Mântuitorul

    Cum îi va afecta pe enoriași răspunsul dur al BORu la acțiunile Constantinopolului

    © Sputnik / Алексей Куденко
    Religie
    Sa primesc un link scurt
    28120

    Experții ruși au explicat ce consecințe ar putea avea ruperea comuniunii euharistice între Patriarhia Rusă și cea din Constantinopol.

    BUCUREȘTI, 16 oct — Sputnik. Reacția Bisericii Ortodoxe Ruse la recunoașterea de către patriarhul Bartolomeu a schismaticilor ucraineni și imixtiunea în teritoriul ei canonic a fost unul dur. Acum credincioșii Bisericii Ortodoxe Ruse nu se vor putea împărtăși în lăcașurile Patriarhiei de la Constantinopol. Cum vor îi vor afecta pe enoriași efectele acestui conflict, urmăriți în materialul RIA Novosti.

    Fără milioane

    Peste o mie de ani pe muntele Athos putea fi auzită vorba rusească. În special, în ultimul timp, când a crescut numărul pelerinilor din Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Moldova și alte state din fostul URSS. Aceeași mănăstire rusească Sfântul Pantelimon, potrivit ultimelor date, este vizitată anual de peste zeci de mii de credincioși ai Bisericii Ortodoxe Ruse.

    Sfântul Sinod al BORu
    Пресс-служба Патриархии РПЦ

    E adevărat că lăcașul se află formal sub oblăduirea Patriarhiei de la Constantinopol și a Patriarhului Bartolomeu.

    Deocamdată, nu se știe dacă acesta a înțeles care ar putea fi consecințele acțiunilor lui în Ucraina: legalizarea schismaticilor și crearea structurii sale necanonice pe teritoriul canonic al unei alte biserici. Însă în rezultatul unei astfel de expansiuni, Biserica Ortodoxă Rusă "a recunoscut imposibilitatea de a mai fi în comuniune euharistică" cu Constantinopolul.

    "Toate cele menționate în declarația Sfântului Sinod se referă și la mănăstirile de pe Sfântul Munte Athos, în care se pomenește Patriarhul Ecumenic Bartolomeu", a declarat pentru RIA Novosti vicepreședintele departamentului pentru relații bisericești externe al Patriarhiei de la Moscova, protoiereul Nikolai Balașov.

    Decizia adoptată de Sinod se extinde asupra întregului teritoriu al Bisericii Ortodoxe Ruse, care include 16 țări: Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova, Azerbadjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Letonia, Lituania, Tadjikistan, Turkmenia, Uzbekistan, Estonia, Japonia, Mongolia și China, precum și parohiile din alte state. După numărul de lăcașuri (36 de mii) și clerici (peste 40 de mii), Biserica Ortodoxă Rusă este una din cele mai mari din cele 15 biserici locale.

    Potrivit patriarhului Kirill, numărul enoriașilor Patriarhiei Moscovei, "care locuiesc atât în Rusia, cât și în afara granițelor ei, se ridică la 180 de milioane de oameni".

    S-au pedepsit pe sine însuși

    De-a lungul veacurilor, ortodoxia universală era supusă mai multor provocări. Conform canoanelor bisericești, schisma presupune ruperea duhovnicească a unui grup de Biserica Universală, „lipsindu-se, în acest fel, de harul Duhului Sfânt". Iată de ce tainele săvârșite de ei nu sunt nu sunt valabile.

    Anume din acest motiv Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse au constatat lipsa unei comuniuni euharistice cu Patriarhia de la Constantinopol.

    Din momentul în care Patriarhia de la Constantinopol a intrat ilegal  în comuniune cu schismaticii, noi nu ne mai putem afla în comuniune euharistică cu ei. "Conform canoanelor, cel care a intrat într-o astfel de comuniune cu schismaticii, devine el însuși schismatic, cine se împărtășește cu cel excomunicat, devine excomunicat", a spus protoiereul Nikolai Balașov.

    Patriarhia de la Constantinopol a oficializat capul autoproclamatei "patriarhiei de la Kiev", Filaret, și liderul bisericii necanonice ortodoxe apostolice din Ucraina, Mihail. Filaret a fost anatemizat de Biserica Ortodoxă Rusă în anul 1997, din cauza refuzului de a se pocăi de "provocarea schismei" în Ucraina și altor fapte inacceptabile pentru conștiința bisericească, inclusiv șantaj și încălcarea jurământului.

    Potrivit specialiștilor în domeniul dreptului bisericesc, dacă enoriașii se vor împărtăși într-un locaș al Patriarhiei de la Constantinopol, vor cădea în păcat.

    "Totuși, nu există instrumente care ar permite reglementare vieții religioase a fiecărui mirean și limitare a comportamentului lui. Iată de ce în acest caz cei care se vor împărtăși o vor face pe propria răspundere", subliniază adjunctul șefului catedrei Bisericii Universale și drept canonic al Universității Ortodoxe Socio-Umane „Sfântul Tihon"", preotul Dmitryi Pașkov.

    În același timp, a menționat el, că enoriașii vor putea să se roage în bisericile Patriarhiei de la Constantinol și să se închine la moaștele sfinților.

    Ruptură în interiorul Patriarhiei de la Constantinopol

    Decizia sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse vizează toate teritoriile Patriarhiei de la Constantinopol. E vorba de Creta, Finlanda și alte parohii din SUA și Europa.

    Un loc deosebit îl ocupă Sfântul Munte Athos. Anume obiecte sfinte de aici sunt venerate nespus de mult de enoriașii Bisericii Ruse. Printre acestea sunt și moaștele apostolului Sfântului Apostol Andrei, Sfântului Marelui Mucenic Pantelemon, brâul Maicii Domnului, icoana Maicii Domnului Portărița Portaitissa și alte relicve.

    "Dacă pentru Fanar (cartier din Istanbul, unde se află reședința patriarhului de la Constantinopol n.r.) canoanele și dogmele mai au o valoare, atunci cei de acolo se vor pune pe gânduri și vor corecta această situație. E bine că Biserică Rusă și-a formulat foarte clar criteriile de restabilire a comuniunii", presupune politologul Arkadyi Maler.

    Ce se așteaptă din partea Constantinopol? Cel puțin, menționează expertul, rechemarea reprezentanților săi din Ucraina și încetarea procesului de înființare a așa-numite "bisericii autocefale ucrainene". E un scenariu întru totul realist — "o ruptură poate avea loc" chiar în interiorul Patriarhiei de la Constantinopol: nu toți sunt de acord cu politica Patriarhului Bartolomeu.

    "Am fost recent pe insula Rodos și am comunicat cu creștin-ortodocșii locali. Aș vrea să spun că atât clericii, cât și credincioșii nici nu sunt la curent cu ultimele evoluții. Patriarhia de la Constantinopol nu obișnuiește să-și informeze enoriașii cu privire la ultimele evenimente. Sunt convins că acum un număr mare de ortodocși nici nu știu ce se întâmplă. Această știre ar putea deveni o surpriză neplăcută", a continuat Maler.

    Răspunsul Bisericii Ortodoxe Ruse la acțiunile necanonice ale Constantinopolului este unul neașteptat pentru Fanar. "Acolo s-au obișnuit cu un comportament diplomatic și circumspect al Bisericii Ruse. Acum ei se gândesc ce să facă mai departe, pentru că enoriașii ruși, care locuiesc pe teritoriul canonic al Patriarhiei de la Constantinopol, vor înceta să mai vină în biserici, să facă donații și să se împărtășească", a conchis expertul.

    Tematic

    Biserica Rusă întrerupe relațiile cu Constantinopolul
    Biserica Rusă amenință Constantinopolul cu întreruperea comuniunii euharistice
    Biserica Ortodoxă Rusă: Decizia de a permite preoților a doua căsătorie este necanonică
    Biserica este singura instituţie care cheamă la pace în „războiul" româno-român
    BORu a întrerupt relațiile cu Patriarhia de Constantinopol
    Tagurile:
    patriarhia de la kiev, canoane, Biserica Ortodoxă Rusă, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, Athos, Rusia
    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei