10:19 26 Mai 2019
În direct
  • EUR20.08
  • USD18.03
  • RUB0.28
  • RON4.22
  • UAH0.68

    Tradiții și obiceiuri de Paște în România, Republica Moldova și Rusia

    © AP Photo / Visar Kryeziu
    Religie
    Sa primesc un link scurt
    31830

    Sărbătoarea Învierii Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinilor, este un prilej de a trăi clipe de bucurie sfântă.

    BUCUREȘTI, 27 apr – Sputnik, Georgiana Arsene. Peste numai câteva ore, creștinii ortodocși vor sărbători Învierea Domnului.

    Paștele, cum denumesc românii această mare sărbătoare, își are etimologia în cuvântul ebraic ”pesah” care înseamnă ”trecere”.

    Paștele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Roșie, din robia Egiptului, în pământul făgăduinței, Canaan.

    Paștele creștinilor este, în primul rând, sărbătoarea Învierii Domnului, după al cărui model vor învia toți creștinii, informează crestinortodox.ro

    Tradiții de Paște în România

    Ciocnitul ouălor se face după reguli precise: persoana mai în vârstă – de obicei, bărbatul – ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de partener, în timp ce rostește formula ”Hristos a înviat!”, la care se răspunde ”Adevărat a înviat!”.

    În Bucovina, cojile ouălor de Paște sunt aruncate în râu pentru ca apa să le poarte la ”Blajini” – ființe imaginare, încarnări ale copiilor morți nebotezați, al căror loc de viețuire se află la ”capătul lumii”, aproape de Apa Sâmbetei. În felul acesta, și Blajinii știu că pentru toți creștinii a venit Paștele.

    O altă tradiție spune că în dimineața din duminica Paștelui, țăranii își spală fața cu apă nouă sau apă neîncepută, în care pun un ou roșu, având credința că astfel vor fi tot anul frumoși și sănătoși ca un ou roșu.

    După ce se mănâncă ouăle, coaja roșie e păstrată pentru a fi pusă în brazde, la arat, crezându-se că pământul va da, astfel, rod bun.

    În Transilvania există obiceiul stropitului, preluat de la vecinii unguri. Acesta presupune că băieţii, îmbrăcaţi în haine tradiţionale, să meargă în familiile în care există cel puţin o fată, pe care o udă cu parfum. În schimbul acestui serviciu, fetele le oferă băieţilor ceva de băut.

    În Ţara Moţilor, toaca din biserică e dusă la cimitir, unde este păzită de nişte feciori straşnici. Dacă nu vor fi capabili să o păzească aşa cum trebuie, vor trebui să fie gazdele unei mese îmbelşugate.

    Dacă, însă, cei responsabili cu furatul nu reuşesc să îşi ducă planul la capăt, ei vor fi cei care vor pune bucate pe masă.

    În Banat, mâncarea de la micul dejun din ziua de Paște se tămâie, apoi fiecare membru al familiei primeşte vin şi pâine sfinţită, urmată de un adevărat festin ce constă în ciolan de porc fiert, ouă albe şi friptură de miel.

    În Sibiu există un obicei de origine germană. Se ia un arbust mic şi se împodobeşte cu ouă vopsite şi alte ornamente pascale şi trebuie pus la vedere, notează valizacucalatorii.ro.

    Tradiții și obiceiuri de Paște în Republica Moldova

    Gospodinele din Republica Moldova sunt foarte ocupate chiar și în ajunul Paștelui. Și aceasta pentru că atunci ele vopsesc ouăle în culoarea roșie, ce simbolizează sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

    De asemenea, ele coc și cozonacul, iar în noaptea de Înviere duc bucatele la biserică pentru a fi sfințite.

    Fiecare creştin se întoarce acasă având lumânarea aprinsă, apoi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului.

    În dimineața următoare, fiecare se spală pe obraji cu un ou roşu şi altul alb, gest care simbolizează puterea şi puritatea.

    Tradiția spune că din primul ou ciocnit în ziua de Paşte trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună.

    În mai multe sate din Moldova, oamenii își spală faţa cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu.

    În acest fel, oamenii cred că vor fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Cel care se spală ultimul ia banii. Se mai spune că persoana cărei ou nu se sparge de Paşte îşi va găsi sfârşitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul.

    În unele regiuni ale țării, după ce oul roșu a fost mâncat, coaja se aruncă la rădăcina unui copac cu flori. Se spune că acela este momentul când vine cu adevărat vremea bună, scrie sputnik.md 

    Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşte, pregăteşte-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând.

    Tradiții și obiceiuri de Paște în Rusia

    După un post atât de lung și după abținerea de la orice distracții, ziua Paștelui a devenit o zi dorită și iubită de toată lumea în Rusia. S-au inventat o mulțime de distracții care sunt gustate deopotrivă de copii și de adulți.

    Majoritatea acestor jocuri sunt foarte populare și astăzi.

    Este vorba, în special, de ritualul ciocnirii ouălor vopsite. Astfel: cineva ține oul în mână cu vârful în sus, în timp ce altcineva ciocnește vârful cu un alt ou vopsit.

    Cel al cărui ou rămâne întreg continuă concursul cu alții, se arată într-un material apărut în revista Caleidoscopul rus și pus la dispoziția Sputnik de directorul Centrului Rus de Știință și Cultură de la București Natalia Muzhennikova.

    Paștele creștin rusesc a reunit în jurul său o mulțime de legende și ritualuri cu caracter etnic, care nu sunt deloc recunoscute de către slujitorii bisericii, însă sunt binecunoscute mediului țărănesc.

    Astfel, de Paști, fetele nu luau sarea cu mâna, ca să nu le transpire mâinile.

    Se cuvenea să se spele doar cu apa de la oul roșu, ca să fie mereu înfloritoare.

    Fetele încercau să stea pe topor, ca să fie puternice. Se spunea că acest lucru chiar ajută, și fetele erau atât de puternice că „puteai să dai cu ea de pământ că nu simte nimic”.

     Copiii născuți în perioada Paștelui vor fi mereu sănătoși și vor avea noroc.

    Apa din fântână luată în noaptea de Paști era considerată cu proprietăţi magice. Dacă stropeai cu ea prin casă puteai să te izbăveşti de rele și nelegiuiri.

    În perioada Paștelui nu este bine să te îmbeţi și să te înfurii.

    Dacă în primele ore ale Duminicii Învierii Domnului rostogoleai prin curte primul ou de găină, ouat în acea zi, puteai alunga pe Necuratul.

    Dacă domnișoara vrea să se mărite cât mai repede, atunci în timpul slujbei ea trebuie să rostească: „Învierea lui Hristos! Trimite-mi-l pe cel sortit!”

    Perioada Paștelui durează 40 de zile, până la sărbătoarea Înălțării. Iar prima săptămână de după Paște poartă denumirea de Dealul Roșu.

    Reguli de utilizareCOMENTARII


    Știrile Zilei