8 aprilie 2009, 20:01

Cui îi convine "democraţia revoltei"?

Europa s-a impacientat. Ultimele evenimente din Republica Moldova au stârnit nelinişte în rândul ţărilor vecine. Comportamentul opoziţiei moldovene, care nu recunoaşte rezultatele alegerilor parlamentare, este apreciat în mod diferit în capitalele europene.

Preşedintele moldovean a declarat că acţiunile de protest au fost susţinute de România. Graniţele dintre cele două ţări au fost închise, iar ambasadorul român la Chişinău, Filip Teodorescu, a fost declarat persona non grata.

Ministerul de Externe al României a calificat drept „provocare” afirmaţiile lui Voronin, iar politologii români au început să vorbească despre „o cortină de fier pe Prut”.

După cum a declarat pentru Vocea Rusiei, Iulian Chifu, directorul Centrului pentru prevenirea conflictelor, Republica Moldova „se separă de un drum democratic, de un drum european, alunecând spre antiromânism”.

 

Mai puţin categorică este opinia lui Ioan Mircea Paşcu , europarlamentar PSD, fost ministru român al Apărării.

«Este rezultatul absenţei unui dialog constant, continuu între cei care conduc şi restul populaţiei. Or, de data asta, tensiunea s-a acumulat pe o aşteptare că va câştiga opoziţia. Rezultatul a venit şi a tăiat brusc tot elanul, ceea ce a determinat această răbufnire.

Cred că până la urmă lucrurile vor reveni în matcă, în calm, şi dialogul politic între opoziţie şi putere îşi va lua avânt. Din acest punct de vedere cred că numai aşa se poate rezolva situaţia», a spus domnul Paşcu.

Nici politicienii de la Praga nu sunt convinşi că în arsenalul democraţiei trebuie să existe asemenea instrumente precum pogromuri, lupte şi aruncări de pietre. Scopurile trebuie atinse pe calea dialogului politic, menţionează ofiţerul de presă al Partidului Umanist din Cehia, Jan Tamaş.

"La vremea sa, Mahatma Gandhi, Martin Luther King au demonstrat că pot fi atinse scopuri politice foarte mari anume prin renunţarea la aplicarea forţei.

Presupun că participanţii la acţiunile de protest din Moldova s-au lăsat copleşiţi de emoţii. Acest lucru este rău, deoarece într-o luptă politică cel mai bun amic este raţiunea şi sângere rece", a spus Jan Tamaş.

Praga a fost susţinută şi de Bratislava. Vicepreşedintele Parlamentului Slovaciei, Anna Belousova, a subliniat că alegerile parlamentare din Moldova au fost declarate democratice.

Aceasta nu este numai concluzia Comisiei Electorale Centrale a Moldovei, ci şi a observatorilor internaţionali. Comuniştii au obţinut 55 % din voturi. Rezultatele ar putea să nu placă unor, însă aceasta a fost alegerea poporului.

Politologul bulgar Todor Bikov menţionează că în Moldova se aplică un scenariu elaborat în Occident: forţe externe contribuie la organizarea unei «revoluţii de catifea», aşa cum s-a întâmplat în fostele ţări socialiste – România, Bulgaria, Georgia, Ucraina.

"Acţiunile opoziţiei demonstrează că în spatele lor se află forţe interesate, finanţate din exterior. O asemenea practică nu are nimic în comun cu democraţia, legea şi ordinea. Aşa ceva se numeşte act diversionist".

În opinia lui Todor Bikov, Moldova are nevoie în prezent de ajutor şi acest ajutor trebuie să îi fie oferit de Rusia.

  •  
    şi distribuie pe